Apa uzată este, potrivit unui mesaj publicat de europarlamentarul Gheorghe Piperea, motivul pentru care bucureștenii plătesc mai multe taxe în mod simultan, fără o justificare clară privind destinația banilor. Într-o postare pe Facebook, politicianul susține că locuitorii Capitalei sunt obligați să suporte costuri pentru servicii ce ar fi trebuit acoperite prin alte surse, cum ar fi veniturile proprii ale municipalității sau investițiile concesionarului Apa Nova. Tema atrage atenția asupra modului în care autoritățile gestionează infrastructura de canalizare și epurare, dar și asupra felului în care sunt semnate contractele publice.
Apa uzată plătită de două ori. Două taxe municipale pe aceeași utilitate
Apa uzată este taxată dublu în București, susține Piperea, care explică faptul că, pe lângă tariful perceput de Apa Nova pentru serviciul propriu-zis, bucureștenii achită două taxe municipale suplimentare.
Acestea sunt denumite „TMAU – 1” și „TMAU – 2” și au fost introduse în 2008, respectiv 2019. Taxele apar distinct pe facturile clienților și sunt colectate de operatorul de apă, care ar trebui să le transfere către bugetul municipal.
Piperea sugerează că aceste sume nu sunt justificate de un serviciu real prestat în plus, ci sunt folosite pentru a acoperi costurile unor investiții vechi și ineficiente.
Aceste investiții ar include stația de epurare de la Glina și așa-numita „Casetă” de sub Dâmbovița, un proiect început în perioada regimului comunist.
Investiții ineficiente acoperite din buzunarul contribuabilului
Potrivit explicațiilor europarlamentarului, Primăria Municipiului București a apelat frecvent la credite bancare pentru a realiza investițiile în infrastructura de canalizare și epurare.
Deși o parte din bani a provenit din fonduri europene nerambursabile, cum ar fi Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), grosul finanțării s-a bazat pe împrumuturi care trebuie rambursate.
În loc să acopere aceste datorii din surse proprii – precum chirii, concesiuni sau impozite locale – Primăria a preferat să introducă taxe suplimentare pe factura de apă.
Piperea subliniază că, în opinia sa, aceasta este o practică incorectă, mai ales în condițiile în care legislația obligă concesionarul serviciului public să suporte investițiile necesare, nu autoritatea publică.
Cuantumul taxelor și impactul financiar asupra populației
Conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din anul 2023, valoarea actualizată a celor două taxe este de 0,09 lei/mc pentru TMAU 1 și 0,07 lei/mc pentru TMAU 2. Astfel, fiecare metru cub de apă uzată costă bucureștenii cu 0,16 lei în plus față de tariful standard de colectare.
Europarlamentarul propune un calcul simplu pentru a înțelege impactul financiar total: stația de epurare de la Glina poate procesa până la 12 metri cubi pe secundă.
Extrapolând această capacitate la un volum anual, suma colectată din aceste taxe ar deveni considerabilă. Cu toate acestea, Piperea afirmă că nu există o evidență clară a modului în care aceste fonduri sunt reflectate în execuția bugetară a Capitalei.
Responsabilitatea între Primărie și Apa Nova, neclar delimitată
Apa Nova, compania concesionară a serviciului de apă-canal, susține că a investit sume importante în modernizarea sistemului de canalizare al Bucureștiului.
Cu toate acestea, Piperea citează Hotărârea CGMB 399/2023 și anexele aferente pentru a demonstra că investițiile majore au fost susținute de fapt din taxele și impozitele achitate de cetățeni.
Politicianul susține că această responsabilitate ar fi trebuit să revină exclusiv operatorului privat, potrivit legislației în vigoare, și nu administrației publice locale.
El atrage atenția asupra contractului de concesiune semnat pe 25 de ani, prelungit ulterior cu încă 12 ani, care ar putea conține clauze nefavorabile pentru interesul public.
Apa de ploaie, taxată ca apă uzată
Una dintre cele mai controversate afirmații ale europarlamentarului se referă la apa de ploaie, care ajunge să fie taxată similar cu apa uzată.
Conform explicațiilor sale, deoarece ploaia se scurge în același canal colector ca și apa menajeră, este considerată automat apă uzată și taxată ca atare. Astfel, bucureștenii plătesc nu doar pentru consumul propriu, ci și pentru precipitațiile naturale.
Piperea numește acest sistem „încântător” într-un mod ironic și critică lipsa de transparență și eficiență a modului în care autoritățile gestionează serviciile publice esențiale.
Situația rămâne neclară pentru cetățeni, în lipsa unei informări oficiale clare din partea instituțiilor implicate.
Apa Nova a comunicat deja aceste aspecte AICI
