Relațiile comerciale România-SUA cresc. BNR: Eventualele tarife vamale ne vor afecta și pe noi

România nu a resimțit până acum efectele tarifelor impuse de Statele Unite asupra oțelului și aluminiului, însă aplicarea unui tarif vamal de 25% pentru toate mărfurile ar putea avea un impact negativ asupra economiei românești.

În prezent, exporturile României către SUA sunt estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro anual, dintre care doar 400 de milioane de euro reprezintă oțel, iar aluminiul are o pondere nesemnificativă. Cu toate acestea, o eventuală creștere generalizată a tarifelor ar putea genera efecte inflaționiste și ar influența comerțul internațional.

Exporturile României către SUA sunt estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro anual

Statele Unite nu reprezintă un partener comercial major pentru România, având în vedere că 72% din schimburile comerciale ale țării sunt realizate cu statele Uniunii Europene. Totuși, o creștere a protecționismului american ar putea afecta indirect economia românească prin modificări în fluxurile comerciale globale și creșterea costurilor de producție.

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, a oferit mai multe explicații la conferinţa „Inflaţia, Costul Finanţării şi Managementul Datoriei Publice”, organizată de Oxygen Events.

„Până acum, tarifele care s-au aplicat la oţel şi la aluminiu nu ne-au afectat foarte mult, fiindcă din exporturile noastre către SUA de circa 2,3 miliarde (n.red. de euro), cam 0,4 miliarde doar sunt oţel, iar aluminiu este neglijabil. Deci o fracţiune mică a fost.

Acum, dacă într-adevăr va pune tarife de 25% pe toate mărfurile, cum pare că e vorba, dar încă nu e legiferat, atunci, da, o să fim afectaţi şi noi. Dar oricum, Statele Unite nu sunt un partener.

Deci 72% din comerţul nostru exterior e cu statele UE… Dar oricum, va afecta, sigur că va afecta. Deci un efect inflaţionist din creşterea aceasta globală a tarifelor va exista. Şi toată lumea vrea să-i atragă atenţia lui Trump despre chestia asta, dar el e cu America First”, a spus Valentin Lazea.

Președintele american a reiterat recent criticile la adresa Uniunii Europene, acuzând că blocul comunitar a fost conceput pentru a dezavantaja SUA. În acest context, el a amenințat cu impunerea unor taxe vamale de 25% asupra produselor europene, ceea ce ar putea complica relațiile economice transatlantice.

„Iubesc ţările din Europa. Iubesc toate aceste ţări, cu adevărat, toate diferite. Însă UE a fost concepută pentru a fraieri SUA. Acesta era obiectivul şi ei au reuşit”, a declarat liderul de la Casa Albă.

În ciuda acestor provocări, comerțul dintre România și SUA a continuat să crească

În ciuda acestor provocări, comerțul dintre România și SUA a continuat să crească. În 2023, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a ajuns la 5,5 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent.

Cu toate acestea, acest nivel rămâne sub potențial, în comparație cu alte state din regiune, precum Polonia, care a atins un volum de schimburi de 23-25 de miliarde de euro, sau Ungaria și Cehia, cu 10 miliarde, respectiv 12 miliarde de euro.

„Anul trecut au fost 5,5 miliarde de euro, importuri şi exporturi. Anual, se înregistrează o creştere în mod natural, cam cu 10%. În mod evident, este o creştere în fiecare an, dar este departe de potenţial. Vă dau câteva cifre: Polonia – Statele Unite 23-25 de miliarde de euro, Ungaria, o ţară care este jumătate cât România ca populaţie şi sigur mult mai mică ca PIB – 10 miliarde de euro cu SUA, Cehia – Statele Unite 12 miliarde.

Deci, vedem diferenţe semnificative şi credem că, dincolo de faptul că avem o întârziere istorică datorată condiţiilor prin care a trecut România, unei tranziţii lungi, credem că lipsesc nişte iniţiative, care ar putea aduce beneficii în domeniul start-up-urilor, în domeniul înaltei tehnologii, în domeniul infrastructurii, domeniul industriei automotive. Credem că există mult potenţial”, a explicat Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA.

Diferențele semnificative dintre România și celelalte țări din Europa Centrală și de Est sunt atribuite unei tranziții economice mai lungi și lipsei unor inițiative strategice în domenii precum start-up-urile, tehnologia avansată, infrastructura și industria auto.