Daca e sa ne luam dupa cifre, sistemul sanitar are mai multi bani decat ii trebuie: un excedent de peste 4.000 de miliarde lei, la sfarsitul anului trecut. De unde vine acest surplus, in conditiile in care spitalele nu au bani nici pentru achizitionarea de aspirina romaneasca? Ministerul Finantelor Publice e strans la punga cand vine vorba despre cheltuielile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).
Bugetul aprobat limiteaza, an de an, cerintele CNAS, desi aceasta institutie are un procent bun de colectare a contributiilor, comparativ cu cele din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS). Acesta din urma a aprobat cu usurinta reesalonari de mii de miliarde la bugetul asigurarilor sociale. In loc sa ii pasuiasca pe datornici, putea sa gaseasca modalitati de a-i convinge sa plateasca. Iar una dintre cele mai la indemana metode ar fi fost cote mai reduse pentru cei care platesc la timp. Aceasta promisiune vine abia acum. Pe de alta parte, MMSS a gasit o solutie vicleana de a-si finanta deficitul: mutarea banilor din contul Sanatatii si ai ANOFM la comun. Din acest sac Parlamentul va face imparteala, prin Legea bugetului asigurarilor sociale. Alte proiecte de legi – desfiintarea conventiilor civile, Fondul de risc si accidente, desfasurarea activitatilor independente, Fondul de garantare a salariilor – urmaresc sa aduca venituri bugetare mai mari, dupa principiul „scopul scuza mijlocele”.

Fondul de pensii va primi bani de la Sanatate

Guvernul Nastase vrea unificarea fondurilor de asigurari de sanatate, de pensii si de somaj, coordonate in prezent de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), Casa Nationala de Pensii (CNP) si respectiv Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Executivul tine sa puna in aceeasi oala cele trei fonduri care sa fie coordonate si administrate de o singura institutie, in subordinea MMSS.
Pare a fi solutia ideala care poate scapa Guvernul de o viitoare paruiala din partea Fondului Monetar International, care nu scapa din ochi deficitul. Problema o reprezinta bugetul asigurarilor de stat, care, an de an, este pe minus: 7.000 de miliarde de lei sub linie, la sfarsitul anului trecut. Plata pensiilor, o povara tot mai greu de dus. Numarul pensionarilor depaseste cifra de sase milioane, in conditiile in care sunt doar circa 4,75 milioane de salariati.
Celelalte fonduri – de somaj si de sanatate – au fost excedentare, de regula, printr-un plan diabolic de cheltuieli. La fondul de asigurari sociale de sanatate s-a inregistrat un plus de 4.310 miliarde lei, iar la fondul pentru plata ajutorului de somaj aproape 4.430 miliarde lei, la 31 decembrie 2001. Reiese foarte clar ca cele doua plusuri sunt destinate sa acopere minusul de la fondul de pensii. Prin punerea banilor in aceeasi oala, deficitul nu s-ar mai vedea in fata organismelor internationale.
La proiectul de lege privind sistemul unic de colectare a contributiilor lucreaza un comitet interministerial format din reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Ministerului Muncii, Ministerului Sanatatii, Ministerului Finantelor, Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, CNAS si CNP. „Suntem in perioada de fundamentare a unor decizii care sa stabileasca un mecanism obiectiv de repartizare intre cele patru mari nevoi: asigurari de sanatate, de somaj, de pensii si asigurarile de risc si accidente. Impartirea fondurilor va fi stabilita prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, votata de Parlament”, spune Ioan Cindrea, presedintele ANOFM.
Executivul a intrat
in conflict cu medicii
Initiativa Guvernului a creat mari dispute. Medicii se opun acestei unificari, numind-o „furt mascat”. Profesorul doctor Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor, atrage atentia ca „miza reala a acestei deturnari nu are nici o legatura cu presiunile FMI, ci mai degraba e o confiscare a fondurilor CNAS”. Pe de alta parte, sindicatele reclama aspectul moral al acestei masuri. Intr-o scrisoare adresata ministrului Mihai Tanasescu, reprezentantii CNS Cartel Alfa considera ca „existenta fondului unic, administrat la nivel guvernamental, conduce automat la o lipsa totala de transparenta, care favorizeaza aparitia unui focar de coruptie in plus”. In cele din urma, cele doua confederatii sindicale au acceptat unificarea, prin semnarea acordului cu Guvernul. „In contrapartida, s-a convenit reducerea contributiei angajatului si marirea salariului minim pe economie”, spune Dumitru Costin, presedinte BNS.
Cele mai crunte negocieri au vizat cotele de contributii. In cele din urma, MMSS a acceptat reducerea cu macar 5% a cotei de 57% aplicate la salarii. La angajat, reducerea ar fi de 3%, iar la angajator, 2%. Totusi, creste baza de impozitare, prin includerea tuturor sporurilor in suma taxata. „Foarte importanta este unificarea bazei de calcul, in prezent diferita: de exemplu, la contributia de sanatate intrau unele sporuri la care nu se plateau alte contributii”, mai spune Cindrea.
Un sondaj recent arata ca mai putin de jumatate dintre romani stiu cat platesc din veniturile lor pentru sanatate. 80% dintre cei intervievati au declarat ca platesc CAS, insa 52% nu stiu ce suma li se retine din salariu pe sanatate. Prin unificarea celor trei fonduri, exista riscul sa nu se mai stie deloc cat si unde se vor duce banii.    

Puncte slabe Si puncte tari ale sistemului unic de colectare

· reducerea contributiilor totale de la 57% la 52%;
· distribuirea cotei: 1/3 la angajat,
2/3 la angajator;
Avantaje angajator:
· simplificarea evidentei contabile si a documentelor;
· vireaza banii intr-un singur cont;
· mai putina bataie de cap;
· posibila reducere a contributiei.
Dezavantaje:
· creste baza de impozitare prin: renuntarea la plafonul stabilit la trei salarii medii (in prezent, 16,7 milioane este suma maxima pentru care se calculeaza contributiile); includerea tuturor sporurilor in baza de calcul;
· totul sau nimic: pana acum se putea amana plata unor contributii;
· penalitati: e posibila introducerea pedepsei penale in cazul nevirarii contributiei
Avantaje asigurat:
· scade cota de impozit;
Dezavantaje:
· posibile sume mai mici pentru sanatate sau pentru ocuparea fortei de munca (fonduri pana acum excedentare, cel putin pe hartie).

Colaboratorii lucreaza numai doua ore

Cu toata inversunarea MMSS de a le desfiinta, conventiile civile se vor mentine in cazul unor activitati de cel mult doua ore pe zi.

Plenul Senatului a retrimis legea care desfiinta conventiile civile la comisia specializata, pentru reformulare. Chiar membrii importanti din PSD (Dan Mircea Popescu, Alexandru Athanasiu, Ion Predescu) se opun desfiintarii conventiilor. Problema a ajuns in delegatia permanenta a PSD, astfel incat comisia a devenit mai sensibila la amendamentele respinse initial:
„Am propus mentinerea conventiilor civile pentru un timp de munca de cel mult doua ore pe zi, renegocierea lor intre parti si reinregistrarea in termen 60 de zile a celor care erau incheiate pentru trei ore pe zi”, precizeaza Alin Theodor Ciocarlie, senator in Comisia de Munca si Protectie Sociala. Daca propunerea va fi acceptata, conventiile civile supravietuiesc, pentru activitatile de maximum doua ore pe zi.
Actualele conventii sunt incheiate pentru trei ore pe zi, desi, „in realitate, spune Oana Cazan, director juridic in MMSS, se lucreaza opt ore pe zi sau mai mult”.
Pentru activitati ce implica mai mult de doua ore pe zi, contractele de munca devin obligatorii.
Ca o alta noutate, Oana Cazan, director juridic in Ministerul Muncii, spune ca taxele vor fi reduse in cazul contractelor cu timp partial: „Daca o persoana lucreaza doua ore, ceea ce reprezinta o patrime dintr-o norma intreaga, atunci si contributiile se impart la patru”. Aceasta precizare nu apare in proiectul de lege, insa directorul din MMSS precizeaza ca astfel a fost gandita aplicarea contractelor de munca partiala. Pentru a deveni certitudine, fractionarea contributiei trebuie insa introdusa in textul legii si votata de Parlament. r
Proiectul de lege privind incadrarea in munca a fost inregistrat la Senat la 17 mai 2002 (cu nr. 237). Acesta stabileste: „Conventiile civile de prestari servicii incheiate anterior prezentei legi vor inceta in termen de 60 de zile de la data adoptarii acesteia”. r
Din punctul de vedere juridic, MMSS avea o mare problema in desfiintarea conventiilor civile. Codul civil, prin articolul 942, stabileste, fara putinta de tagada, dreptul persoanelor de a incheia „contracte de prestari servicii” intre parti, asupra carora Ministerul Muncii nu poate interveni, intrucat nu este vorba de raporturi de munca, ci de raporturi juridice intre parti egale. Cu toate acestea, r
s-a gasit o formula de a limita prevederile Codului civil. Un alt proiect de lege, aflat intr-o faza avansata de adoptare (a trecut de ambele camere, se afla la mediere) impune autorizatia, ca alternativa la cartile de munca. Este vorba de proiectul privind organizarea si desfasurarea unor activitati de catre persoane fizice (nr. 195/ Camera deputatilor, nr. 129/Senat). „In varianta actuala, este putin probabil ca persoanele fizice neautorizate sa poata incheia contracte de prestari servicii conform art. 942 din Codul civil. Exercitarea activitatilor economice fara autorizatie constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale”, precizeaza Marius Mocanu, jurist A&C Associated din Sfantu Gheorghe, Covasna. r
Noua lege obliga persoanele fizice independente sa se inregistreze la Registrul Comertului, ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare. „Este de asteptat, adauga Marius Mocanu, ca persoanele fizice care obtineau venituri substantiale pe baza conventiilor civile si care nu detin autorizatii sa opteze pentru infiintarea de microintreprinderi. Veniturile vor fi astfel impozitate cu 1,5%, respectiv dividendul cu o cota de 5%, eludand astfel impozitul pe venit de maximum 40%, cu care ar fi impozitate persoanele fizice independente”.tr
r
Forme alternative la contractul de muncar
r
• daca munca este prestata in temeiul art. 942 si urmatoarele din Codul civil (reamintim, aplicarea acestuia este restransa la activitatile autorizate si la profesiile liberale); r
• cand exista legi speciale, cum este cazul membrilor consiliilor de administratie, cenzorilor, consilierilor locali si judeteni, expertilor, arbitrilor, mediatorilor, interpretilor si traducatorilor, colaboratorilor externi folositi in administratia publica pentru elaborarea proiectelor de acte normative; r
• in cazul platii drepturilor de autor. r
Propunere in Comisie: conventiile civile sa fie acceptate pentru activitati cu o durata mai mica de doua ore/zi.r
Activitati independente: se datoreaza impozitul pe venit (intre 18-40% cu o deducere de 25%). Sunt evitate contributiile aferente salariilor (57%). Mai rentabila pare a fi insa infiintarea unei microintreprinderi (impozit pe venit de 1,5%);r
Drepturi de autor: acestea raman in vigoare, cu plata impozitului pe venit (maximum 40%);r
Contractul in cumul: stabilit de Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii. Orice persoana poate cumula mai multe functii si are dreptul sa primeasca salariul corespunzator pentru functiile ocupate. Persoanele care cumuleaza functii sunt obligate sa-si aleaga o unitate unde vor avea functia de baza, care ii achita integral taxele pe salarii. Pentru celelalte activitati, se pot incheia contracte in cumul, la care nu sunt obligatorii contributiile ca in cazul cartii de munca. Prevederile acestei legi nu sunt abrogate prin nici unul din proiectele aflate in Parlament.r
r
Cod dur cu angajatiir
r
Relatiile dintre salariat si angajator se vor modifica substantial dupa intrarea in vigoare a noii legislatii.r
r
Noul Cod al muncii aduce o seama de modificari importante in relatia salariat – angajator. Printre noutati se numara interzicerea grevei spontane si inchiderea unitatii in timpul desfasurarii unui conflict de munca, se introduce contractul de munca cu timp partial in locul colaborarilor, crearea Fondului de garantare a creantelor salariale in cazul insolvabilitatii patronilor. O parte dintre acestea au generat discutii aprinse, precum Fondul de garantare. „Fondul de garantare a ramas in Codul muncii la nivelul formularii de principiu: se va infiinta, dar modul de functio-r
nare, dimensiunea, structura acestuia vor fi reglementate printr-o lege speciala, ce este inclusa in programul legislativ pentru anul 2004″, afirma Oana Cazan, director a Directiei juridice din cadrul MMSS. „Codul muncii va fi adoptat, cel mai probabil, printr-o ordonanta de urgenta in luna septembrie. Va intra in vigoare in termen de sase luni de la publicarea in Monitorul Oficial. Abia dupa aceea se va discuta felul in care se va constitui Fondul de garantare a salariilor”, completeaza Oana Cazan.r
Garantarea salariilor in cazul insolvabilitatii patronului, se regaseste intr-o directiva a consiliului CCE, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor. Institutiile de garantare vor asigura plata creantelor, referitoare la salarizarea pe o perioada anterioara declararii starii de insolvabilitate a angajatorului, a datei de preaviz a concedierii sau datei la care contractul de munca a incetat, ca urmare a insolvabilitatii patronului. Legislatia austriaca, de exemplu, contine prevederi mult mai favorabile salariatilor decat cele cuprinse in directiva. Persoanele cu functii inalte in conducerea unei companii nu sunt excluse de la garantare, desi pot avea o contributie decisiva pentru falimentul societatii.r
O noutate este prevazuta in cazul muncii temporare. Pentru aceasta situatie se are in vedere crearea de agentii de munca temporare, autorizate de MMSS, care pun provizoriu la dispozitia altor companii personal calificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop. Conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de acreditare a acestor agentii urmeaza a fi stabilite printr-o lege speciala. Activitatea sezoniera a unui angajat nu poate depasi 12 luni, existand posibilitatea unei prelungiri de pana la 18 luni. Intre doua misiuni, angajatul se afla la dispozitia agentului de munca temporara, va beneficia de un salariu platit de agent, care nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie. Salariul primit in perioada unei misiuni nu poate fi mai mic decat cel platit de utilizator unui angajat propriu care presteaza aceeasi munca sau una similara. Noul Cod al muncii va elimina contractele directe, incheiate pentru munci temporare sau sezoniere, intre o persoana fizica si societatea la care va presta efectiv activitatea.r
Totodata, colaborarile sunt inlocuite cu contractele de munca cu timp partial, noua formula diferentiindu-se fata de cea anterioara prin plata integrala a tuturor impozitelor si taxelor catre diversele bugete. Se reglementeaza si munca la domiciliu, care se presteaza doar in baza unui contract scris si care se inregistreaza de catre angajator la inspectoratele teritoriale de munca.r
Un capitol nou din Codul muncii defineste contractele de formare profesionala – de adaptare si calificare, plus contractul de ucenicie.