Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovaţi de corupţie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicaţi în acte de corupţie nu au fost pedepsiţi, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici în materie de drepturile omului".

Corupţia în rândul poliţiştilor a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de poliţie şi a determinat lipsa autorităţii acestei instituţii. Salariile mici şi lipsa stimulentelor şi a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului şi au contribuit la tendinţa de a lua mită a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.

Autorităţile au deferit cazurile de corupţie la nivel înalt Direcţiei Generale Anticorupţie DGA din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat să promoveze linia telefonică anticorupţie, pentru a primi informaţii pentru începerea urmăririi penale în cazuri de corupţie în rândul Poliţiei, se mai spune în raport.

"Conflictele de interese, respectarea standardelor de etică şi integritatea în funcţii publice în general au constituit în continuare un motiv de îngrijorare. Corupţia este răspândită în domeniul achiziţiilor publice. Agenţiile executive nu s-au grăbit să pună în aplicare sancţiunile, iar corpurile acestora de inspecţie au fost în general inactive. Există legislaţie privind confiscarea bunurilor obţinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsă, însă judecătorii şi procurorii nu au dispus măsuri de confiscare în mod regulat. Capacitatea procurorilor şi a Poliţiei de a identifică bunurile s-a îmbunătăţit uşor, în special odată cu delegarea de anchetarori financiari care să lucreze cu parchetele, însa numărul acestora a rămas insuficient pentru a putea ţine pasul cu numărul de cazuri de corupţie", se menţionează în documentul citat.

Raportul mai notează că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţia însărcinată cu confiscarea, administrarea şi lichidarea bunurilor obţinute de infractori, atât a celor obţinute din infracţiuni, cât şi din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale.

Şi mecanismul de confiscare a "bunurilor nejustificate", identificate de Agenţia Naţională de Integritate prin verificarea declaraţiilor de avere, a fost greoi, se arată în raport.

În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie DNA, în Raportul Departamentului de Stat se arată că aceasta a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar şi funcţionari administrativi.

Până în 15 septembrie 2014, DNA trimisese în judecată 710 suspecţi de corupţie, dintre care 24 au acceptat înţelegeri cu procurorii, comparativ cu 530 în primele şapte luni ale anului 2013. Printre inculpaţi s-au numărat şapte parlamentari, şase preşedinţi de consilii judeţene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi preşedinţi şi trei vicepreşedinţi de agenţii de reglementare naţională, un preşedinte de cameră de comerţ, un prefect şi un subprefect, un secretar general al Autorităţii de Supraveghere Fiscală, doi procurori, 18 judecători (patru dintre ei membri ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), 23 de ofiţeri din Ministerul de Interne, un preşedinte de federaţie sportivă şi un preşedinte de filială judeţeană de partid, mai notează raportul. Totodată, se menţionează că procurorii au dispus confiscarea de bunuri în valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) în cazul inculpaţilor puşi sub acuzare.

Până la data de 8 august 2014, instanţele emiseseră 228 de hotarâri de condamnare definitivă pe numele a 895 de persoane inculpate în cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnări definitive a 775 de inculpaţi dispuse în aceeaşi perioadă a anului 2013. Printre cei condamnaţi s-au numărat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi miniştri, un fondator de partid politic, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, şase judecători, şase procurori, 18 avocaţi, doi notari publici, 12 ofiţeri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofiţeri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, inclusiv doi adjuncţi ai inspectorului general, şi 34 de alţi lucrători ISU, un preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog, 10 ofiţeri şi un subofiţer din Ministerul Apărării Naţionale, patru comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de instituţii publice, 17 primari, un prefect şi doi subprefecţi. Pâna la 31 iulie, instanţele dispuseseră confiscarea a 28.000.000 de euro că urmare a anchetelor DNA, se mai arată în documentul citat.

Acelaşi document menţionează că între 1 ianuarie şi 15 septembrie 2014 instanţele din România au achitat 92 de inculpaţi în cazuri de corupţie, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când instanţele au achitat 60 de inculpaţi, în timp ce "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a crescut semnificativ celeritatea judecării cazurilor de corupţie la nivel înalt comparativ cu anii precedenţi".

În raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind "Practici în materie de drepturile omului", se mai precizează că "verdictele în cazul infracţiunilor de corupţie au fost adesea inconsecvente".

Te-ar putea interesa și: