Capital: La finele lui 2010, CEC ocupa poziția patru în sistemul bancar din punctul de vedere al activelor. Care este situația la ora actuală?
Radu Grațian Ghețea:
  La sfârșitul lunii septembrie suntem pe locul cinci și vrem ca și la sfârșitul anului să rămânem în primii cinci jucători. Pentru că nu contează locul pe care ești la un moment dat în timpul anului, ci statisticile care se fac pentru un an întreg.

Capital: Strategii pentru menți­ne­rea sau ascensiunea pe această poziție? Veți majora sau nu capitalul social?
Radu Grațian Ghețea:
Nicio societate comercială nu face declarații despre ce gânduri are. Nu am nimic să vă comunic. Dar, dacă aș comunica într-adevăr ceva, v-aș spune că, de când am venit la CEC Bank, de aproape cinci ani, am propus – și se pare că toată lumea este de acord cu propunerea mea și există și sprijinul acționarilor – majorarea capitalului social. În ultimii doi ani, băncile din România și-au majorat capitalul cu 1,3 miliarde de euro. De ce ar face excepție CEC Bank? Noi nu avem nevoie de ajutor de stat, acesta se acordă unei instituții care are probleme. CEC Bank nu are probleme, vrea majorarea capitalului social pentru dezvoltare. 
Capital: Care ar fi principalele ten­dințe în planul de dezvoltare al băncii pentru 2012?
Radu Grațian Ghețea:
Răspund cu o glumă: CEC Bank nu pleacă din România, CEC va rămâne aici și va fi în continuare interesată de finanțarea economiei românești. Noi nu mai acordăm cu prioritate doar credite pentru populație, ci acordăm cu prioritate credite agriculturii, IMM-urilor și cochetăm chiar cu împrumuturi pentru mari proiecte cu finanțare europeană, în toate domeniile. Centrala de la Ișalnița și termocentrala de la Rovinari au fost creditate de CEC Bank și independent, și sindicalizat. Aceste credite erau vitale pentru respectivele companii, ajutându-le să îndeplinească cerințele de mediu din UE.

Capital: Totuși, se va merge pe creditarea agriculturii, a IMM-urilor, a proiectelor realizate cu fonduri UE? Sunteți implicați, ca bancă, în astfel de proiecte?
Radu Grațian Ghețea:
Din totalul de 23 de miliarde de euro la care România are acces până în prezent, au fost încasate 715 milioane de euro. Numărul creditelor pentru finanțarea proiectelor cu fonduri europene acordate de CEC Bank a fost de 9.610, la 31.10.2011, în valoare totală de aproximativ 700 de milioane de euro. Cofinanțăm, practic, în toate domeniile: sectorul agricol, programele de dezvoltare rurală, proiectele pe energie verde etc. În 2012 ne propunem să continuăm acest trend, să finanțăm cât mai multe proiecte pe fonduri europene; în acest scop am înființat birouri speciale de informare și consultanță în unitățile CEC Bank teritoriale.
Capital: Aveți contractate și linii de credit extern, de la instituții financiare internaționale?
Radu Grațian Ghețea:
Avem trei linii de credit de la BERD, care au în componență și finanțarea proiectelor cu fonduri UE. Cele trei linii de împrumut sunt pentru creditarea IMM-urilor, a mediului rural și pentru eficientizarea energiei. Până acum am acordat 530 de credite din aceste linii de credit revolving.

Capital: Cum vă descurcați în con­di­țiile de criză?
Radu Grațian Ghețea:
Suntem o insti­tuție bancară care până acum ceva timp spunea că „din nefericire, nu apar­ți­nem unui grup internațional“; acum putem spune că „din fericire, nu aparținem unui grup internațional“. Suntem una dintre puținele  bănci din România la care toate deciziile se iau la București și tot mai mulți clienți sunt interesați de produsele și serviciile noastre, pe care încercăm să le ținem la același nivel cu concurența. Începem al patrulea an de criză și nu putem spune că am crescut doar datorită crizei, ci și datorită faptului că am depus eforturi pentru a avea un loc mai bun în piață. În perioada crizei, totalul activelor noastre s-au dublat, depozitele s-au dublat, creditele, la fel. Practic, ne-am dublat întreaga activitate de când a început criza.
Capital: Ați practicat restructurarea creditelor cu probleme? Pentru CEC a fost un succes sau un eșec?
Radu Grațian Ghețea:
Depinde la care parte a paharului te uiți, la cea goală sau la cea plină. Și experiența noastră arată că aproximativ un sfert din creditele restructurate – atât ca număr, cât și ca valoare – nu a condus la îmbunătățirea situației clientului. Dacă mă uit la partea mai plină a paharului constat că, în loc să avem 100% credite neperformante pe care să nu mai încasăm nimic, avem 75% din totalul creditelor restructurate care au mers mai bine. Chiar dacă BNR te pune în continuare să le provizionezi și, chiar și restructurate, ele rămân în categoria pierdere, clientul și-a putut totuși continua activitatea și transforma pierderea într-un credit curent. Restructurarea a însemnat pentru noi o experiență fericită, chiar una care are doi învingători, o „win-win solution“. Am reușit să redresăm clientul, și e bine, iar noi reușim să ne încasăm regulat dobânzile, comisioanele și o parte din soldul principal al creditului.

Capital: În ce cazuri ponderea succesului este mai mare?
Radu Grațian Ghețea:
La persoanele fizice, procentajul de revenire este mai mare. Aproximativ 22% din împrumuturile persoanelor fizice care au fost restructurate nu își mai revin. La persoane juridice procentajul e de 26%-28%. Persoanele fizice au girat cu casa lor, și atunci își dau interesul mai mult.

Capital: Este posibilă vânzarea ne­performantelor ipotecare începând cu anul viitor, aşa cum lasă să se înțe­leagă recuperatorii de creanțe?
Radu Grațian Ghețea:
Să fim foarte realiști! La ora actuală, nu există piață pentru vânzarea garanțiilor. Deocamdată, legislația românească nu este în măsură să susțină vânzarea de creanțe către societăți românești. În opinia mea, tratamentul contabil și fiscal nu sunt de natură să încurajeze transferurile de creanțe către firme înregistrate în România. Tot ce s-a vândut și s-a transferat până acum s-a făcut pe alte state. Nu vreau să intru în detalii. ARB analizează problema, și dacă va fi cazul ne vom adresa autorităților pentru modificarea legislației.

Capital: Și dacă nu există o piață pentru valorificarea acestor executări silite din imobiliar?
Radu Grațian Ghețea:
Acum 10-12 ani au căzut în România mai multe bănci, unele chiar și de stat. La vremea respectivă s-a înființat o societate specializată – AVAB (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare), actualmente AVAS – în valorificarea activelor rămase de pe urma creditelor neperformante. AVAB a reușit să le vândă și să le valorifice. Peste un an, doi sau chiar trei, se va crea și o astfel de piață. Nu se va reveni la valoarea înregistrată inițial, dar se va reveni la o valoare normală. Acum nu se vinde nimic pentru că nimeni nu mai cumpără decât dacă prețul ar fi foarte jos.

Capital: Ce se va întâmpla anul viitor cu valoarea imobilelor ipotecate și cum va evolua gradul de îndatorare, mai ales din perspectiva introducerii noilor norme de creditare din ianuarie 2012?
Radu Grațian Ghețea: 
Cu prețul imobilelor cred că nu avem unde să mergem mai jos. Scăderea valorii bunurilor aduse în garanție va continua și anul viitor, conducând la scăderea gradului de îndatorare și nu neapărat din cauza normelor BNR. Cu noul regulament totul e foarte clar: limitele maxime stabilite de BNR sunt de 60%, 75% și 85%. Dar tot BNR are dreptul, la o anumită bancă, să spună că limitele maxime sunt de 20%, 40%, 60%. Normele fiecărei bănci trebuie aprobate de BNR, și cum nu toate băncile au același rating, banca centrală poate impune, de la caz la caz, anumite grade maxime de îndatorare. La banca x maximul este de atât. Ar putea fi și așa.

Carte de vizită
A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București (1972) și apoi Facultatea de Științe Economice din cadrul ASE București (1985), doctor în economie.
Vicepreședinte, prim-vicepreședinte și apoi președinte Alpha Bank România. Din 2007 este numit președinte-director general la CEC Bank.
Din 2000 devine și președinte al Asociației Bancherilor din România. A avut un rol important în crearea și apoi în administrarea sistemului bancar
românesc, a sistemului electronic de plăți,  a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, Biroului de Credit etc.

Te-ar putea interesa și: