Faptul că Vladimir Putin nu are sprijinul aliaților săi este concluzia unui editorial semnat de Maximilian Hess pentru Al- Jazeera.com.

Discursul rostit la finele lunii trecute de liderul rus, în loc să marcheze începutul unui nou conflict epocal, a arătat cât de mult a pierdut Vladimir Putin contactul cu realitatea.

Blitzkrieg-ul plănuit în februarie a ajuns acum să fie ridiculizat

Ceea ce Putin a planificat în februarie drept blitzkrieg a ajuns acum să fie ridiculizat, fiind numit un ”bly*tkrieg”, înlocuindu-se blitz, termenul nemțesc pentru fulger, cu o formulă rusească de blestem, a cărei traducere nu este publicabilă.

Faptul că Putin pare orb și surd la realitatea tragicomică a luptelor din Ucraina a devenit clar când forțele ucrainene au preluat controlul asupra orașului Liman, din regiunea Donețk, la doar 24 de ore de la diatriba sa. Liman a avut o importanță strategică datorită poziției sale ca nod feroviar, dar acum a căpătat și o semnificație simbolică: Putin nu și-a mai putut ține furia doar pentru el.

O săptămână mai târziu, o explozie a afectat ”Podul lui Putin” care lega Rusia continentală de Peninsula Crimeea, ocupată de ruși în 2014. Podul a fost proiectul pe care Kremlinul l-a folosit pentru a face propagandă regimului de ocupație și pe care mass-media pro-Kremlin îl prezentase, anterior, ca indestructibil.

China se distanțează de efortul de război al Rusiei

Între timp, China, o mare putere la care Putin a căutat sprijin, se distanțează de efortul de război al Rusiei. Nu are niciun interes să se alăture încercării Moscovei de a schimba ordinea financiară internațională globală, dominată de dolarul american, care, deocamdată, este pe placul Beijingului. Deși Kremlinului îi place să invoce dezacordul dintre SUA și China asupra Taiwanului asemănându-l cu invazia sa în Ucraina, sunt slabe șanse ca Beijingul să facă același lucru, cu atât mai puțin să recunoască suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor „anexate”.

Turcii nu vor recunoaște anexările făcute de ruși

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are și el probleme cu Occidentul, a refuzat până acum să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei. Dar, cu o zi înainte de discursul lui Putin, băncile de stat turcești au anunțat că nu mai sunt dispuse să folosească sistemul de plată MIR al Rusiei, o alternativă la sistemul SWIFT din Belgia, la care majoritatea celor mai mari bănci din Rusia nu mai au acces.

Ankara a respins în mod explicit și anexările lui Putin, etichetându-le drept o încălcare gravă a dreptului internațional.

Pierde și sprijinul Armeniei?

Putin riscă să piardă sprijinul și unuia dintre cei mai apropiați aliați de până acum ai Rusiei, Armenia, după ce Organizația Tratatului Colectiv de Securitate, condusă de Rusia, a refuzat să sprijine Erevanul în urma ciocnirilor de la graniță cu trupele Azerbaidjanului și a atacurilor asupra teritoriului său.

Și președintele Kazahstanului, Kassim-Iomart Tokaiev, a încercat să se distanțeze și de Putin, deși forțele ruse au intervenit în această țară, în ianuarie, pentru a ajuta la înăbușirea unor proteste etichetate drept tentativă de lovitură de stat. Între timp, pe fondul eforturilor Rusiei de a recruta soldați din Asia Centrală, Uzbekistan și Kârgâzstan și-au avertizat cetățenii să nu se implice în acest conflict.

În Orientul Mijlociu, doi mari exportatori de energie, Qatar și Kuweit, au condamnat folosirea forței pentru soluționarea disputelor dintre țări și au cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Și în Africa au existat critici la adresa agresiunii ruse.

În ciuda speranțelor pe care le mai are, Putin luptă de unul singur. Asta îl poate face și mai periculos, dar îl va izola și mai mult.