Apa este o resursă limitată și vulnerabilă, esențială atât pentru viață, cât și pentru o dezvoltare durabilă.  Cooperarea presupune integrarea tuturor intereselor și persectivelor relevante, stimularea inovării, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea încrederii și luarea unor decizii acceptate și înțelese de toți și de accea aceast[ cooperare trebuie sa îmbrace persective multiple în toate sectoarele socio-economice de la nivelul local, până la nivelul național și european.

Bucureștenii pot bea apă de la robinet cu încredere

„Dacă într-o parte avem grijă de resurse și dacă tot spunem că apa e sursa vieții, aici e prima noastră grijă. Noi, ne aflăm acum într-un oraș (București – n.r.) în care, cu 20 de ani în urmă, îți trebuia curaj să bei apă de la robinet. Azi putem face acest lucru fără teamă, ne bucurăm de apa potabilă la cele mai înalte standarde. Eu consum cu preferință această apă, o prefer față de alte surse, inclusiv față de apa îmbuteliată în sticle de plastic”, a declarat Mihai Mihăiță, președintele Academiei de Științe Tehnice din România și președintele Asociației Generală a Inginerilor din România(AGIR) în cadrul evenimentului “Provocările infrastructurii de apă și canalizare în spațiul dunărean”, ce a vut loc ieri, la București.

 

Potrivit lui, toate orașele mari ale României se confruntă cu o mare problemă – canalizarea, deoarece a fost proiectată și realizată cu foarte mult timp în urmă, în alte condiții climatice. “Schimbarea canalizării într-un oraș mare presupune un proiect care ar costa miliarde și ar bloca orașul pentru mulți ani. Nimeni nu o face pentru că nu este viabil, nu are legătură nici nu managementul, nici cu primăria, nici cu operatorul de apă. Este mult mai înțelept să se optimizeze tehnic, nu să se schimbe, iar populația să învețe să accepte evenimentele extreme și să contribuie activ la rezolvarea lor”, a explicat Mihai Mihăiță.

Conform celor mai recente date disponibile, în București sunt 2.504 km de conducte principale și conducte de serviciu pentru apă potabilă și 192 de km de apeducte. La acestea se adaugă speste 131.900 de branșamente cu o lungime însumată de circa 990 de kilometri. La începutul anilor 2000, randamentul rețelei de distribuție a apei era de 48,45%, pentru ca în anul 2016, aceasta să ajungă la 75,5%. În ceea ce privește rețeaua de canalizare a Bucureștiului, aceasta are o lungime de 2.421 de kilometri, are aproape 126.000 de racorduri, peste 50.950 conducte de scurgere, precum și peste 67.140 cămine de inspecție. Epurarea apei tranzitate prin rețeaua de canalizare se realizează la stația de epurare Glina, una dintre cele mai mari stații de epurare din Europa. “În prezent, sistemul de canalizare al Bucureștiului trebuie să răspundă nevoilor unei populații ce depășește două milioane de locuitori, colectării și evacuării apelor industriale, precum și preluării apei fluviale de pe o suprafață ce depășește 20000 de hectare”, a mai spus președintele AGIR.

Investiții de 400 de milioane de euro realizate de Apa Nova

„Înainte de anul 2000, Bucureștiul părea un oraș condamnat. În prezent, rolul parteneriatului Apa Nova cu Bucureștiul este de a recupera decalajul istoric creat în infrastructura de canalizare. În momentul în care am început să refacem infrastructura de canalizare de la începutul secolului 20, anii 1903-1906, chiar am început să simt că avem șanse să recuperăm încet, dar sigur, acest decalaj. Sunt mii de km de rețele, orașul s-a dezvoltat cum s-a dezvoltat, însă nu putem bloca viața și activitatea cetățenilor”, a declarat, în cadrul evenimentului, Mădălin Mihailovici, directorul general al Apa Nova București.

 

Potrivit acestuia, prioritățile companiei sunt asigurarea cu apă potabilă, prevenirea și protecția împotriva inundațiilor. “Este obligatoriu, ne obligă natura, să luam măsurile cuvenite. Compania pe care o reprezint a adus o contribuție semnificativă la realizarea master-planului Bucureștiului și cel puțin partea de infrastructură de apă și canal a Capitalei și a zonei metropolitane a acestuia, este realizată de către Apa Nova București împreună cu Primăria Municipiului București și unul dintre cei mai mari specialști în acest domeniu, firma Ramboll. Ne implicăm activ și ne interesează foarte mult modul în care practic se va dezvolta acest oraș în următorii 25 -30 de ani”, a spus directorul general al companiei.

Suma investită din 2000 până în prezent de către compania Apa Nova în infrastructura apei din București este de aproximativ 400 de milioane de euro și aceste investiții în infrastructură rămân în proprietatea orașului. „Aș aminti câteva din activitățile noastre care și-au pus amprenta asupra orașului: preluarea principalului colector de ape uzate al Bucureștiului, așa-numita casetă, un colector practic atipic, care are o lungime de peste 17km, cu două sau trei semi-casete, ajungând la o lungime desfășurată de circa 43 de km. Am preluat această casetă de la colegii noștri de la Administrția Națonală a Apelor Române, eram conștienți că nu au bani să realizeze acea investiție. Am preluat acest colector în proporție de 65-70% aproape blocat, l-am inspectat, am găsit la o primă vedere peste 25 de blocaje principale care ar fi putut bloca colectorul imediat, asta ar fi însemnat că la o ploaie nu foarte mare, apa ar fi ieșit pe străzile din București. Am creat un departament special pentru acesta, numit Departamentul Casetă. Deasemenea, am finalizat lucrarea care era neterminată din anul 1986”, a adăugat Mădălin Mihailovici.

Una din realizările importante este, conform lui Mihailovici, faptul că Bucureștiul a ieșit de pe celebra hartă a capitalelor europene fără stație de epurare. La ora actuală, numai în Belgrad nu există stație de epurare a apei. Chiar dacă pentru stația de epurare Glina este realizată doar prima fază a proiectului, compania speră ca în doi ani de zile, lucrările pentru faza a doua să fie finalizate. În urma investițiilor, Glina a ajuns una dintre cele mai importante stații de epurare din Europa, cu aparatură și tehnologie de ultimă oră.