Cseke Attila, lămuriri cu privire la noul Cod al Urbanismului
Cseke Attila a subliniat că proiectul privind Codul Urbanismului se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional în acest caz. De asemenea, el și-a exprimat speranța că inițiativa legislativă va fi adoptată până la încheierea actualei sesiuni parlamentare.
Oficialul a subliniat că viitorul Cod al Urbanismului cuprinde reforme semnificative în domeniul urbanismului și construcțiilor, printre care se numără posibilitatea realizării unor construcții pe baza unei simple notificări adresate primăriei. Acestea vizează clădiri mai puțin complexe, care nu necesită numeroase avize, însă trebuie să fie proiectate de un specialist autorizat. A subliniat, totodată, că nu este vorba despre construcții realizate fără expertiză, ci despre proiecte tehnice asumate de profesioniști.
„În Codul urbanismului sunt reforme importante, reaşezări importante pe domeniul urbanismului şi al construcţiilor. Una dintre ele este cea referitoare la posibilitatea construirii unor imobile pe baza unei notificări adresate Primăriei. Este vorba de construcţii mai simple, care nu necesită atâtea avizări, dar care, foarte important, trebuie să fie pe baza unei documentaţii întocmite de către un specialist.
Nu vorbim despre intenţia unui cetăţean din mediul rural care îşi doreşte să-şi construiască o casă, scuzaţi, desenează pe o hârtie o casă şi începe construcţia. Vorbim despre un proiect tehnic, întocmit de un specialist, de un proiectant care îşi asumă ceea ce a proiectat, evident”, a declarat el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
Ministrul Dezvoltării a precizat că este vorba despre locuințe unifamiliale, construite doar pe un singur nivel, cu o suprafață maximă de 150 de metri pătrați, amplasate în mediul rural. Autoritățile locale vor avea la dispoziție un termen de 15 zile pentru a verifica dacă Planurile Urbanistice Zonale permit realizarea acestor construcții.
„Dacă primăria consideră că sunt necesare documentaţii, atunci se va merge pe procedura cu avizarea şi emiterea autorizaţiei de construire. Deci vorbim de investiţii care sunt mai simple, este un model care în ţările occidentale funcţionează de foarte mult timp, pe un proiect întocmit de un profesionist, nu de către cineva care îşi doreşte construirea unei case”, a spus acesta.
Creșterea responsabilității proiectantului
Cseke Attila a făcut referire, de asemenea, la ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern, care prevede creșterea responsabilității proiectantului, a executantului lucrării, precum și a beneficiarului în procesul de construcție.
Totodată, el a subliniat că, în ceea ce privește dezvoltarea localităților, hotărârile sunt luate la nivelul Consiliului Local, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
„Eu personal nu-mi doresc un sistem în care de la nivel central se dau toate deciziile pentru localităţi. Niciun guvern, în afară de, probabil, cel din regimul comunist, care a făcut amenajarea teritoriului în fiecare localitate în anii ’60, niciun guvern într-o democraţie nu îşi doreşte o asemenea atribuţie şi nici nu cred că ar putea să facă din punct de vedere tehnic”, a afirmat oficialul.
Reguli mai stricte privind noile dezvoltări imobiliare
Ministrul Dezvoltării a atras însă atenția asupra faptului că viitorul Cod al urbanismului va include prevederi clare privind noile dezvoltări imobiliare, astfel încât în marile orașe să nu mai fie permise construcțiile de cartiere care nu dispun de infrastructură esențială, precum creșe, grădinițe, școli sau cabinete medicale.
Cseke Attila a precizat că, odată cu intrarea în vigoare a Codului Amenajării Teritoriului, Construcțiilor și Urbanismului (CATUC), vor fi introduse mecanisme obligatorii care să prevină lipsa infrastructurii publice în noile dezvoltări imobiliare.
Astfel, dezvoltatorii vor avea trei opțiuni: fie vor construi facilități precum creșe, grădinițe, școli sau cabinete medicale, conform cerințelor primăriei, fie vor plăti o taxă edilitară pentru ca autoritatea locală să le realizeze, fie vor oferi un teren în zonă pentru acest scop. Scopul este ca marile ansambluri rezidențiale să includă obligatoriu servicii publice esențiale.
„În Codul urbanismului se propun mecanisme obligatorii pentru ca această situaţie să nu se mai repete din momentul intrării în vigoare a CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Construcţiilor şi Urbanismului).
Şi anume: ori dezvoltatorul imobiliar va construi exact ceea ce cere primăria – o creşă, grădiniţă, o şcoală, un cabinet medical şi ce punct de serviciu public mai este necesar – ori va plăti o taxă edilitară pentru ca primăria să facă acest lucru, ori va oferi posibilitatea unui schimb de teren în zona adiacentă.
Deci sunt modalităţi prevăzute în proiectul CATUC, astfel încât pe marile dezvoltări imobiliare – blocuri, cartiere de blocuri de locuinţe – să avem şi serviciile publice asigurate de aici încolo”, a explicat el.
