Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Business

Proiect inedit al Ministerului Agriculturii. Cum ar putea restaurantele să doneze mâncare şi magazinele să vândă la preţ redus

Autor: | | 0 Comentarii | 493 Vizualizari

Pornind de la faptul că în fiecare zi populaţia risipeşte cantităţi incredibile de alimente, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Documentul stabileşte o serie de măsuri de prevenire ce pot fi întreprinse în vederea diminuării risipei alimentare. Astfel, în proiect se specifică şi faptul că un operator economic din domeniu poate dona produsele aflate aproape de expirarea datei durabilităţii oricând "în ultimele 10 zile de valabilitate până la atingerea datei durabilităţii minimale".

"Unităţile de alimentaţie publică de tipul restaurante, restaurante cu autoservire, cofetării, patiserii, plăcintării, simigerii, covrigării, case de comenzi, cantine-restaurant şi alte asemenea, pot dona alimente gătite/preparate/transformate către operatorii receptori şi către consumatorii finali", arată documentul consultat de Capital.

De asemenea, operatorii economici ar putea lua măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor agroalimentare supuse vânzării accelerate, conform legislaţiei în vigoare.

"Este posibilă o optimizare a producţiei, limitarea produceri de alimente în exces şi monitorizarea cantităţii de alimente donate", spun autorii proiectului consultat de Capital.

În plus, companiile pot să posteze pe site-ul propriu, până la data de 31 martie, planul anual de diminuare a risipei alimentare.

Firmele din sectorul agroalimentar ar putea fi totodată îndemnate să ia măsuri ca în toate etapele de producţie, de procesare, depozitare, distribuţie şi comercializare a alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare, "să fie respectate dispoziţiile cu privire la siguranţa produselor agroalimentare din Regulamentul CE nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor agroalimentare".

Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), 95-115 Kg de alimente pe locuitor se risipesc anual în Europa şi America de Nord.

 

La nivel mondial, s-a stabilit faptul că pierderile generate de risipa de alimente reprezintă o treime din alimentele produse pentru consumul uman, ceea ce înseamnă aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an.

"Risipa alimentară este un factor generator de risipă a tuturor resurselor utilizate în producerea hranei: terenul arabil, apă, energie, materie primă, contribuind astfel la creşterea emisiilor de CO2 şi a poluării", arată documentul.

În acest context, instituţii responsabile cu siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei, precum European Food Safety Authority (EFSA), Comisia Europeană sau FAO trasează direcţii prin care risipa alimentară să poată fi redusă cât mai mult posibil, iar efectele acesteia să işi facă tot mai puţin simţită prezenţa atât la nivel economic şi social, cât şi ecologic.

Anual se înregistrează pierderi de 90 milioane tone alimente la nivelul UE. Conform datelor înregistrate la nivelul Comisiei Europene, începând cu 1974 până în prezent, se estimează că risipa de alimente la nivel mondial a crescut cu 50 %. Totodată, un miliard de oameni suferă de malnutriţie.

Pierderile sunt estimate la 750 miliarde dolari, reprezentând aproximativ de şase ori valoarea ajutoarelor pentru dezvoltare.

"Aceste cifre relevă faptul că este necesar un cadru legislativ pentru reglementarea diminuării risipei de alimente", arată documentul.

Pentru a satisface cererea de alimente, la nivel mondial, a unui număr de 9 miliarde de oameni proiectat până în 2050, se estimează că este nevoie de un procent de alimente mai mare cu 60 %, însă având în vedere că aproximativ o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman sunt irosite, reducerea pierderilor de produse care se transformă în deşeuri alimentare, poate ajuta în mod eficient şi economic la diminuarea acestor cifre.

În România nu s-a realizat până la această dată un studiu prin care să se dimensioneze nivelul risipei alimentare aferent fiecărei verigi a lanţului agroalimentar.

 

Potrivit studiului realizat de Bio Intelligence Service la solicitarea Comisiei Europene (intitulat Preparatory Study on Food Waste Across EU 27), pe baza datelor Eurostat disponibile la nivelul anului 2006 şi publicat în anul 2011, România se situa pe locul 9 în UE, cu un procent de 2,55% din risipa totală de alimente şi o cantitate medie de 107 kg/cap de locuitor, raportat la populaţia României din anul 2006, respectiv 21,19 milioane locuitori.

La nivel mondial, în septembrie 2015, în cadrul lucrărilor summitului ONU de la New York, a fost adoptată Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă „Transformarea lumii în care trăim”, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi 169 de ţinte aferente domeniilor cheie identificate, respectiv: eradicarea sărăciei, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul şi producţia sustenabile, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, oceanele, schimbările climatice şi egalitatea de gen.

La nivel european, în noiembrie 2016, a fost publicată Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, cu titlul: „Următorii paşi către un viitor european durabil. Acţiunea europeană pentru durabilitate”, care prevede „Măsuri cu privire la sisteme alimentare durabile şi de prevenire a risipei de alimente (Obiectiv 12) vor fi luate prin intermediul Platformei UE privind pierderile şi risipa de alimente, pentru a sprijini obiectivul ONU de a reduce la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial până în 2030.

 

În iunie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat documentul „Un viitor sustenabil al Europei: Răspunsul Uniunii Europene la Agenda 2030” prin care "confirmă că UE şi statele membre sunt angajate ferm în punerea în aplicare a Agendei 2030, într-o manieră completă, coerentă, cuprinzătoare, integrată şi eficientă şi în strânsă cooperare cu partenerii şi cu alte părţi interesate, inclusiv autorităţile subnaţionale, societatea civilă, sectorul privat, partenerii sociali şi mediul academic” şi „SOLICITĂ Comisiei, respectând în acelaşi timp principiul subsidiarităţii, să continue să gestioneze cadrul de politică al UE pentru a se asigura că actualele şi noile politici ale UE sunt în concordanţă cu ODD şi cu obiectivele acestora”.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.