Economia României va înregistra o creştere de 0,5% în 2010 şi de 2,6% în 2011, după scăderea de 8% care va fi consemnată în acest an, se arată în ultima prognoză a Comisiei Europene.

Estimarea de contracţie economică a Comisiei, de 8% este mult mai severă faţă de cea din prognoza anterioară şi este în linie cu cea revizuită a Fondului Monetar Internaţional şi a autorităţilor de la Bucureşti. }În schimb, datele se schimbă atunci când vine vorba despre deficitul bugetar, unul dintre cele mai importante criterii pentru continuarea acordului de împrumut cu FMI. Comisia vede un deficit de 7,8% din PIB pentru acest an, mai mare decât ţinta de 7,3% asumată prin acordul revizuit cu FMI. Pentru anii viitori deficitul prognozat de Comisie este de 6,8% în 2010 (de asemenea, mai mare decât cel agreat cu Fondul) şi 5,)% în 2011.

0-41120-prognozadetoamnaacomisieieuropene.jpg

Comisia apreciază că semnele unei reluări a creşterii au început să apară odată cu debutul celui de-al doilea semestru al acestui an, Astfel, cererea pentru exporturi a început să crească, declinul producţiei industriale s-a atenuat, iar, după cinci luni de scădere de la o lună la alta, creditul neguvernamental a început din nou să crească în august. Tendinţa va continua şi în perioada următoare.

Consumul privat, cel pe care s-a bazat în mare măsură creşterea economiei Româneşti, urmează să scadă în acest an cu 12,5%. Anul viitor, el va creşte cu 2,2%, anticipează Executivul UE, iar în 2011 indicatorul va avansa cu 3,6%.

Deficitul bugetar prea mare, şi mai mare dacă Guvernul nu începe să taie

Deficitul, chiar dacă este mult peste ţintele asumate prin acordul de împrumut, va fi atins doar dacă se vor lua măsurile de austeritate promise, crede Comisia.

„Contracţia mai puternică decât s-a anticipat a creşterii economice în prima parte a anului a rezultat într-o reducere semnificativă a veniturilor bugetare. Deficitul bugetar este prognozat să se deterioreze de la 5,5% din PIB în 2008 la 7,8% din PIB în 2009. Totuşi, atingerea acestei ţintre presupune că guvernul va implementa măsurile anunţate de îngheţare a salariilor”, se arată în raportul instituţiei europene.

De asemenea, CE precizează că ţinta presupune implementarea totală a tăierilor de cheltuieli la bunuri, servicii şi subvenţii, dar că rămân riscuri considerabile, în special în ceea ce priveşte turbulenţele politice curente care ar putea să întârzie implementarea tăierilor de cheltuieli anunţate şi ar putea slăbi dorinţa şi capacitatea autorităţilor de a controla „tradiţionalele” creşteri de sfârşit de an în cheltuielile publice.

UPDATE: Absenţa unui guvern nu permite UE să ne verifice

Comisarul european pentru Economie şi Politică Monetară, Joaquin Almunia, a declarat marţi că absenţa unui guvern stabil în România împiedică verificarea îndeplinirii criteriilor convenite în acordul de finanţare.

„Din primele informaţii pe care le am, lipsa unui guvern stabil ridică dificultăţi majore în ceea ce priveşte procesul de verificare a modului în care condiţiile cuprinse în memorandumul de înţelegere şi în scrisoarea de intenţie (…) au fost îndeplinite sau nu”, a afirmat Almunia într-o conferinţă pentru prezentarea prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene (CE), potrivit Reuters.

În prognoza de toamnă prezentată marţi, CE avertizează că incertitudinile politice actuale ar putea determina întârzierea aplicării măsurilor de stabilizare a economiei, împiedicând astfel procesul de relansare economică a României.

Te-ar putea interesa și: