Profitul pe calea ferată vine cu trenul privat

Cine a trecut în ultimii ani prin gara Brașov nu se poate să nu fi remarcat o multitudine de trenuri care arată altfel decât cele cu care ne-am obișnuit de decenii. Sunt vopsite în roșu și alb, nu au locomotivă, dar fac același lucru pe care-l făceau trenurile operate de CFR Călători.
În cazul de față, este vorba de cea mai mare companie privată de transport feroviar de călători – Regiotrans. De fapt, în toată țara mai există alte cinci societăți private care prestează același gen de serviciu. Alții se pregătesc să se autorizeze pentru efectuarea transportului feroviar, într-o țară care, în ultimii 20 de ani, nu a mai investit aproape nimic în calea ferată. Și totuși, cum reușesc companii private să desfășoare acest serviciu și să mai și obțină un minim profit, în condițiile în care beneficiază de aceeași subvenție din partea statului român, și anume 14 lei pe tren – kilometru?
„În primul rând, își optimizează schema de personal în funcție de activitatea reală. Apoi, se remarcă o mai bună urmărire a încasărilor. Și, nu în ultimul rând, companiile private utilizează un parc de material eficient energetic“, explică pentru Capital secretarul general al Asociației Industriei Feroviare din România, Ștefan Roșeanu. Mai pe românește, în loc să folosești pe o rută de tren personal o locomotivă clasică, electrică sau diesel, la care să cuplezi unul, două sau maximum trei vagoane, cu costuri foarte mari, optezi pentru punerea în circulație a automotoarelor. Nu contează că acestea­ nu sunt de ultimă generație, ele fiind achiziționate în general la mâna a doua din Franța, Germania și, uneori, din Regatul Unit. Consumul energetic este oricum mai mic, ținând cont de faptul că o locomotivă are peste 100 de tone, un vagon aproximativ 50 de tone, iar un automotor nu depășește greutatea de 100 tone.
Investiţii în creşterea vitezei
Pe de altă parte, operatorii privați au investit în liniile închiriate de la CFR pe care compania de stat le considera nerentabile și, astfel, au reușit să crească viteza de circulație, reducând timpul de parcurs. O astfel de situație se remarcă în cazul companiei clujene Regional, care operează trenuri atât pe liniile neinteroperabile (secundare), cât și pe cele interoperabile (magistrale). „Pe secția Bistrița – Bistrița Bârgăului am reușit, prin înlocuirea a 2.000 de traverse, să creștem viteza de la 30 la 50 km/oră, reducând astfel timpul de parcurs cu 20 de minute“, a declarat pentru Capital directorul general al Regional SRL, Stelian Frățilă.
Compania clujeană a început cu operarea unor trasee secundare, pentru ca mai apoi să treacă la introducerea de trenuri și pe magistrale. Regional are în prezent 107 angajați și utilizează 13 automotoare, dintre care doar două sunt în proprietate, restul fiind închiriate. Ca și ceilalți operatori privați, clujenii de la Regional se bazează pe traficul de navetiști și pe cel de elevi, în cazul acestora din urmă fiind aplicate aceleași reduceri de tarif ca și la CFR Călători.
„Am preluat în administrare tronsoane pe care unii (statul, n.red.) le-au aruncat de rele“, a mai spuis Frăţilă. Dincolo de traficul de navetişti, companiile private ţintesc şi magistralele feroviare. Deja, de câţiva ani, Regiotrans, al cărei acţionar principal este fostul şef de gară Costel Comana, operează curse Bucureşti – Braşov sau Braşov – Sibiu. Piaţa este deschisă. Piaţă pe care vrea să intre şi operatorul aerian low-cost Blue Air, prin Blue Line Căi Ferate, pentru a-şi transporta călătorii cu trenul din oraşele de reşedinţă către aeroporturile de unde operează curse aviatice către Europa Occidentală.