În perioada menţionată, România a importat 462.200 tep cărbune net, cu 9.400 tep (2,1%) mai mult comparativ cu cantitatea importată în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone. 

Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

Cererea mondială va stagna

Cererea mondială de cărbune va stagna în următorii cinci ani, pe măsură ce scăderile din Europa şi America de Nord vor fi contracarate de creşterea consumului în India şi Asia de Sud-Est, a apreciat luni Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Bloomberg.

Potrivit estimărilor IEA, în 2021 ponderea cărbunelui în mixul total de producţiei a energiei electrice va scădea la 36% de la peste 41% în 2013. Cu toate acestea, principala necunoscută în acest scenariu este China, cel mai mare producător şi consumator mondial de cărbune, IEA avertizând că incertitudinile cu privire la politicile autorităţilor chineze pot influenţa piaţa în ambele direcţii. 

La nivel global, consumul mondial de cărbune va fi de 5,636 miliarde tone în 2021, comparativ cu 5,400 miliarde tone anul trecut, când cererea de cărbune a scăzut pentru prima dată în acest secol. IEA subliniază că, pe măsură ce tehnologiile mai curate şi politicile de mediu vor reduce cererea de cărbune în Europa şi Asia, utilizarea cărbunelui se va muta în est, în special în ţări precum India, Vietnam şi Indonezia. 

"Trecerea la cărbune în Asia se accelerează şi va continua în următorii ani, în condiţiile în care cea mai mare parte a închiderilor de termocentrale vor avea loc în Europa şi SUA, iar construcţia de noi termocentrale pe bază de cărbune va avea loc mai ales în Asia" susţine IEA. 

Evoluţiile de pe piaţa cărbunelui vor continua să fie influenţate de China, care va rămâne de departe cel mai mare consumator, fiind responsabilă pentru aproape jumătate din cererea totală. Chiar şi aşa cererea de cărbune a Chinei va fi mai mică în 2021 decât în 2013. 

În Europa, reducerea cererii de cărbune va continua în următorii cinci ani ajungând la 337 milioane tone în 2021. Potrivit IEA, cu excepţia notabilă a Poloniei, scăderea cererii de cărbune va fi mai abruptă decât scăderea producţiei.

În cazul SUA, chiar dacă politicile de mediu sunt puse sub semnul întrebării de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale, IEA se aşteaptă ca prima economie a lumii să îşi reducă cererea de cărbune cu aproape 100 milioane de tone, până la 475 milioane tone în 2021. Abundenţa de gaze de şist care au inundat piaţa americană în ultimul deceniu a dus la închiderea multor termocentrale pe bază de cărbune. 

În schimb, IEA susţine că va exista o creştere solidă a cererii de cărbune în ţări din Asia precum India, Vietnam şi Indonezia, unde electricitatea produsă pe bază de cărbune este una dintre soluţiile preferate pentru a creşte producţia de energie. De exemplu, cererea de cărbune a Indiei va creşte cu 5% pe an până în 2021, în timp ce în cazul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) cererea de cărbune va creşte cu 7,2% pe an. 

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. 

AGERPRES