Miercuri, procurorii CSM au emis un comunicat în care aduce clarificări privind pensiile și salariile magistraților. Reprezentanții instituției susțin că tema este deseori tratată în spațiul public fără implicarea sistemului judiciar, ceea ce contravine principiului separării puterilor în stat. De asemenea, se oferă o serie de statistici și precizări cu privire la structura sistemului de parchet și veniturile procurorilor.
Procurorii CSM: Organizarea parchetelor și distribuția procurorilor
Procurorii CSM explică faptul că Ministerul Public este structurat pe patru niveluri de jurisdicție, în mod similar cu instanțele de judecată. La primul nivel funcționează 176 de unități de parchet, iar nivelul doi este compus din 42 de structuri.
În cadrul celui de-al treilea nivel există 15 parchete, iar la cel mai înalt nivel funcționează un singur parchet – cel de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul căruia își desfășoară activitatea și direcțiile specializate.
La baza sistemului, la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, își desfășoară activitatea 1.114 procurori. Aceștia reprezintă aproape jumătate din totalul celor 2.284 de procurori aflați în activitate, potrivit datelor oficiale prezentate de CSM.
„Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene”, susține Secția de procurori a CSM.
Încărcarea de dosare și nivelurile salariale
Anul 2024 a adus o încărcătură considerabilă pentru procurorii din structurile inferioare ale sistemului. În medie, fiecare procuror din parchetele de pe lângă judecătorii a avut de gestionat 1.549 de dosare penale. În anumite cazuri, s-a ajuns și la 5.570 de dosare pe procuror.
Salariile nete pentru această categorie pornesc de la 10.400 de lei lunar și pot ajunge, după 25 de ani de activitate, până la 16.000 de lei.
La celălalt capăt, procurorii care activează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot primi între 18.000 și 25.000 de lei lunar, în funcție de funcție și vechime.
„Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5570 dosare pe procuror.
Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net”, se arată în comunicat.
Diferențele reale între venituri și percepțiile publice
Secția de procurori subliniază că în spațiul public sunt frecvent prezentate doar cazurile cu venituri mari, fără a reflecta situația generală. Aproximativ 900 de procurori, adică 39% dintre cei activi, se încadrează în intervalul salarial de 10.400 lei – 12.954 lei net lunar.
Conform comunicatului, prezentarea veniturilor brute ale unor magistrați cu funcții superioare drept normă generală este „o mostră de informare interesată”. Această abordare ar avea drept efect inducerea unor percepții eronate în rândul publicului și amplificarea unor tensiuni sociale.
Pensiile magistraților: sub 4% din totalul pensiilor speciale
Datele oficiale arată că, în prezent, există peste 215.000 de pensii de serviciu în România. Din acest total, puțin peste 5.000 revin magistraților. Deși sunt deseori prezentate ca o povară majoră pentru bugetul de pensii, aceste pensii nu depășesc 4% din total.
În plus, CSM subliniază că modificările legislative din ultimele două decenii au permis ca și alte categorii de personal, inclusiv din afara sistemului de justiție, să beneficieze de pensii speciale. Unele dintre aceste persoane au avut doar câteva luni de activitate în magistratură, aspect ce a generat nemulțumiri în sistem.
Impactul modificărilor legislative și lipsa predictibilității
Potrivit CSM, din 2017 până în prezent, legea privind statutul magistraților a fost modificată în mai multe rânduri.
Doar prevederile legate de pensii de serviciu au fost schimbate de patru ori, cea mai recentă modificare având loc în 2023, în contextul asumării unui angajament în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
În acel moment, autoritățile statului au convenit asupra reducerii pensiilor astfel încât să nu mai depășească salariile în plată. Totodată, a fost decisă creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile implicate.
Reacția sistemului judiciar față de comunicarea publică
CSM avertizează că proliferarea unor informații incorecte în spațiul public, în paralel cu obligația de rezervă a magistraților, a determinat ca justiția să devină o țintă frecventă a celorlalte autorități.
Potrivit comunicatului, acest fenomen contribuie la deformarea percepției publice și poate afecta fundamentele statului de drept.
„Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni.
Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său.
Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept”, avertizează sursa citată.
Magistrații au atras atenția încă din anul 2018 asupra unor modificări legislative considerate nejustificate, care, în opinia lor, reprezentau în esență invitații la pensionare pentru cei care îndeplineau condițiile de vechime.
În această situație, faptul că inițiatorii acestor modificări au ajuns ulterior să critice consecințele previzibile ale propriilor decizii a generat neliniște în sistemul judiciar și a contribuit la confuzie în rândul opiniei publice.
