Jumătate din banii adunaţi de stat se duc în pensii, ajutoare sociale şi salarii pentru funcţionarii din administraţie. În loc să crească, sumele alocate pentru infrastructură au scăzut.

Dacă era să ne luăm după promisiunile din programele de guvernare ale partidelor, guvernul ar fi trebuit să redistribuie banii pe care-i adună din taxe şi impozite pentru investiţii în  intrastructură. Ba mai mult, ar fi trebuit să asistăm la o adevărată revoluţie în administraţie, pentru reducerea cheltuielilor. Realitatea din proiectul bugetului arată însă altfel. În plus, o serie din ipotezele pe care a fost construit sunt nerealiste.

În campania electorală, numărul de kilometri de autostradă a reprezentat o adevărată temă de licitaţie pentru partide. S-a criticat aparatul administrativ şi birocratic, care s-a extins nepermis de mult în vremea guvernului Tăriceanu şi s-au promis măsuri drastice de reducere a acestuia.

În cifrele din buget, realitatea este însă diferită: bugetul ministerului Transporturilor scade, la fel şi sumele din ministerul Dezvoltării alocate pentru investiţii în reţele de apă sau drumuri de la sate.

Ce se întâmplă cu birocraţii?

În schimb, cresc cu circa 10% cheltuielile de personal, faţă de cifra cuprinsă în bugetul pe anul trecut. Reprezentanţii ministerului de Finanţe spun că, în realitate, este vorba de o scădere, iar la cifrele din bugetul de pe 2009 s-au adăugat angajaţii din insituţiile autofinanţate care au fost reorganizate, precum şi drepturile câştigate în instanţă de funcţionari şi magistraţi.

În legea reorganizării agenţiilor sunt prevăzute însă mai puţin de 8.000 de disponibilizări – în condiţiile în care în România aparatul de stat are peste 1,2 milioane de salariaţi. Dar pentru membrii guvernului cea mai gravă problemă este numărul de salariaţi din învăţământ, care trebuie redus cu 15.000 de persoane.

Aici sunt banii dumnevoastră!

–    Sistemul de pensii este capitolul bugetar care înghite cea mai mare parte din fonduri: peste 51 de miliarde de lei, adică aproape o treime din veniturile totale pe care statul le încasează din contribuţii şi ajutoare sociale. În România, există 1,2 pensionari la fiecare salariat. Dacă excludem personalul din administraţie – care nu creează direct valoare adăugată în economie – raportul pensionari / salariaţi arată şi mai prost. Din cele 51 de miliarde de lei alocate, 40 sunt prevăzute în bugetul asigurărilor sociale, iar 11,5 miliarde în bugetul de stat. Ajutoarele pentru cei care nu muncesc sunt completate de alte 10 miliarde de lei – alte ajutoare sociale trecute în bugetul de stat şi 3 miliarde de lei la bugetul de şomaj.

–    Sănătatea înghite anual aproape 20 miliarde de lei. Sistemul este finanţat atât de la bugetul de stat direct, prin Ministerul Sănătăţii, cât şi de la bugetele locale, dar şi prin contribuţiile de sănătate datorate de contribuabili. Din nou, problema este că sistemul are doar 4,7 milioane de contributori, în timp ce 20 de milioane de persoane beneficiază de servicii medicale sau medicamente (co)finanţate de stat. Compensarea medicamentelor costă aproape 5 miliarde de lei, de exemplu. Fostul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac, a propus anul trecut introducerea sistemului de coplată pentru serviciile medicale.

–    Sistemul de învăţământ va primi anul acesta 14 miliarde de lei. Finanţarea se face atât de la bugetul de stat, cât şi de la cele locale (sursa banilor fiind cotele defalcate din TVA şi impozitul pe profit). În bugetul de anul acesta apare şi o surpriză: o creştere cu 40%. Nu înseamnă însă că banii se vor duce pentru dotarea şcolilor, o calitate mai bună a învăţământului obligatoriu şi salarii decente pentru învăţători şi debutanţi. Banii provin din „veniturile proprii” ale instituţiilor din sistem – în mare parte taxele percepute de facultăţi – şi vor rămâne la dispoziţia învâţământului superior. Acesta va avea va avea anul acesta un buget de peste 8,3 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei sunt venituri de la bugetul de stat, iar restul – 6 miliarde de lei – sunt cheltuieli aferente veniturilor proprii. Suma este de patru ori mai mare decât bugetul pentru sănătate, de exemplu.

–    Transporturile primesc, potrivit proiectului legii bugetului, peste 10 miliarde de lei în 2010. Din această sumă, 1,5 miliarde de lei sunt subvenţiile pentru CFR. Iar pentru investiţii sunt alocate doar 6,4 miliarde de lei, cu 3 miliarde de lei mai puţin decât suma din 2009. În programul de guvernare, noul executiv a promis că 80% din drumuri vor fi aduse la standardele europene şi că se va aloca pentru autostrăzi 1% din PIB în fiecare an prin Pactul Naţional pentru Autostrăzi. Greu de crezut că acest angajament va fi respectat în 2010, dat fiind că cei 1% din PIB ar reprezenta 5,4 miliarde de lei, aproape cât tot bugetul alocat investiţiilor.

–    Agricultura va primi un buget 9,5 miliarde de lei în 2010, potrivit proiectului înaintat de executiv. O sumă cu care alte sectoare economice nu se pot lăuda. Doar un sfert din această sumă va proveni din fonduri europene. Pentru subvenţii, sunt alocaţi 2 miliarde de lei, cu 700 de milioane de lei mai puţin decât anul trecut.