Despre privatizarea CFR Marfă se discută de ani buni. Pe vremea când la șefia Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban se dorea obținerea unui miliard de euro prin privatizarea companiei. Optimismul lui Orban se datora și celor 395 milioane de euro obținute de statul maghiar prin vânzarea societății MAV Cargo către OBB şi Gysev. Operatorul ungar este mult mai mic decât cel român. Parcul CFR Marfă este format din circa 35.000 de vagoane şi 900 de locomotive.

În fața Fondului Monetar Internațional (FMI) statul român s-a angajat să scoată la privatizare un pachet majoritar de acțiuni. Pentru vânzarea a peste 50% din acțiunile CFR Marfă și-a dat acceptul și Consiliul Superior pentru Apărarea Țării (CSAT).
Câți bani vrem și ce facem cu ei

Deocamdată oficialii români nu au precizat câți bani vor să obțină din vânzarea companiei și nici care este termenul limită până la care statul român trebuie să se descotoroseasă de acțiuni, însă ar putea dura ceva. Privatizarea MAV Cargo a fost finalizată în circa doi ani de zile, fiind presărată de acuzații de corupție. Ca o ironie, pe lista scurtă a companiilor care doreau să preia operatorul maghiar se afla și CFR Marfă.

De asemenea, se pun întrebări și privind destinația banilor obținuți din privatizare. Potrivit unui proiect de act normativ întocmit de Ministerul Transporturilor,  într-o primă fază, până la finele lui 2011, va fi vândut un pachet de 20% din acţiunile companiei. În document nu se spune unde vor merge banii din privatizare, se afirmă, însă, că ”în urma vânzarii pachetului de acţiuni reprezentând 20% din capitalul social al societăţii, se estimează o creştere a venitului bugetar de stat în 2012". 
România are o tradiție în a înființa tot felul de fonduri naţionale de dezvoltare în care să fie vărsați banii obţinuţi din privatizările companiilor de stat și cheltuiți apoi pe diverse măsuri sociale. Privatizarea BCR este un exemplu grăitor.

Datorii de peste 1,4 miliarde de lei

Ultima oară când operatorul feroviar de marfă deținut de statul român a obținut profit era 2007 și profitul ajungea atunci la jumătate de milion de euro. Potrivit datelor de pe Ministerul de Finanțe, CFR Marfă a înregistrat anul trecut pierderi nete de 535,26 milioane de lei, mai mari decât în 2009, atunci când gaura din bugetul companiei era de 341,98 milioane lei. Despre operatorul feroviar de marfă Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, declara luna trecută că a fost ținut intenţionat pe pierdere pentru a fi privatizat pe nimic.

Directorul general al companiei feroviare de marfă, George Micu, a declarat, pentru capital.ro, că la nouă luni pierderile au fost reduse cu 65% și că anul viitor se așteaptă să treacă pe profit. În septembrie declara că se așteaptă ca CFR Marfă să înregistreze un plus de 10 milioane de euro, în 2012.
După ce FMI și Guvernul au redus prognoza de creștere economică pentru România (de la 3,5% la 1,8-2,3%, n.r), Micu și-a redus și ele așteptările privind profitul. Acum speră să ajungă măcar la 5 milioane de euro. ”Prognoza de creștere economică pentru România a fost redusă la jumătate, sunt și eu la fel de pesimist”, a declarat acesta.

Când vorbește despre profitul de anul viitor, Micu nu ia în calcul și datoriile pe care le are de plătit compania și care se ridicau la circa 1,45 miliarde de lei, respectiv peste 346 de milioane de euro, la finalul anului trecut. În același timp, datoriile altor companii, unele de stat, către CFR Marfă se ridicau la 290,5 milioane de lei, circa 69,1 milioane de euro. Compania feroviară de marfă a avut anul trecut o cifră de afaceri de 999,2 milioane de lei.

În 13 ani, personalul a fost redus de circa 4 ori

Reducerea pierderilor s-a făcut și prin concedierea a circa 2.700 de angajați, potrivit directorului general al companiei. În urma unei solicitări făcute de capital.ro, reprezentanții companiei au precizat că pentru plata celor șase salarii compensatorii angajaților disponibilizați au fost alocate fonduri care depășesc 10,3 milioane de lei, respectiv circa 2,4 milioane de euro.

Nu este prima oară când CFR Marfă dă afară mii de angajați. De la înființare, în 1998, și până în prezent, personalul companiei feroviare de stat a scăzut de la 30.554 salariaţi la circa 8.000 de angajați.

”De la înfiinţare până la momentul actual, măsura de concediere colectivă  a fost luată de 4 ori, respectiv în anul 2003, 2004, 2010 şi 2011. Cu excepţia anului 2011, în anii 2003, 2004 şi 2010 nu au fost acordate plăţi compensatorii. Personalul concediat în aceşti ani a beneficiat de venituri lunare de completare suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform OUG nr. 8/2003, respectiv OG 9/2010”, se arată în răspunsul trimis de CFR Marfă ca urmare a solicitării capital.ro.

Cotă de piață în scădere

În cei 13 ani de activitate, CFR Marfă a pierdut teren în fața companiilor private similare. Cota de piață deținută de CFR marfă la finalul anului trecut era de circa 58%. În 2000, compania feroviară de stat deținea o cotă de piață de 100%, cinci ani mai târziu scăzuse deja la 79,9%. Pe piața transportului feroviar din România lupta se dă între compania de stat și circa 25 de firme private.

Piața românească a transportului feroviar de marfă este considerată a fi a doua din Europa de Est, după cea poloneză, și a șasea la nivel european, luând în considerare numărul şi puterea de cumpărare a populaţiei, lungimea reţelei feroviare de transport şi ponderea celorlalte moduri de transport a mărfurilor.
România este interesantă tocmai pentru că oferă posibilități de transport și dezvoltare către  Republica Moldova şi spaţiul CSI (Comunitatea Statelor Independente, din care fac parte țările din fosta Uniune Sovietică).