Franța refuză extrădarea Prințului Paul: „Curtea de Apel de la Paris pune capăt unei hărțuiri procedurale”

Curtea de Apel din Paris a respins, miercuri, cererea autorităților române de extrădare a prințului Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, condamnând astfel la eșec tentativa Bucureștiului de a-l aduce în țară pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, într-un dosar cu acuzații de trafic de influență.

Președintele Camerei pentru extrădări a instanței pariziene a recunoscut că „autoritățile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare”, dar a subliniat că acesta avea „un caracter disproporționat”. Judecătorul a precizat că hotărârea vizează doar admisibilitatea mandatului european, fără a se pronunța pe fondul cauzei.

„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat Paul-Philippe al României, cunoscut ca Paul de România, în vârstă de 76 de ani, la finalul deliberărilor.

Avocata sa, Miriame Laichi, a salutat decizia Curții de Apel, susținând pentru AFP că instanța „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și își reafirmă atașamentul față de principiile fundamentale ale statului de drept”.

Condamnare în România și contextul dosarului penal

Autoritățile române emiseseră în ianuarie un nou mandat european de arestare împotriva lui Paul de România, după ce, în decembrie 2020, acesta fusese condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar privind retrocedări ilegale de proprietăți și trafic de influență.

Prejudiciul estimat în acest caz depășește 145 de milioane de euro, iar printre cei 18 condamnați se numără și alte persoane cu legături politice.

Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost acuzat că, începând din 2006, ar fi colaborat cu o rețea de escroci pentru a obține restituirea unor proprietăți revendicate ca moștenitor al familiei regale.

După condamnare, justiția română a emis un prim mandat de arestare, respins însă de Curtea de Apel din Paris în noiembrie 2023, care a invocat nereguli grave la desemnarea completului de judecată, concluzionând că „dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat”.

Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene și reacția părților

Pentru a susține noua cerere, Bucureștiul a invocat o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), din 29 iulie 2024, care a considerat că decizia instanței franceze din 2023 „este contrară principiului încrederii reciproce între țările europene”, acuzând instanța pariziană de „control excesiv asupra funcționării sistemului judiciar român”.

Procurorul general francez a cerut admiterea extrădării „în numele principiului prevalenței justiției europene asupra dreptului național”, însă apărarea a replicat că este vorba despre „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală” în contextul litigiului succesoral.

Tatăl lui Paul, Carol Mircea Grigore, a fost unul dintre fiii nelegitimi ai regelui Carol al II-lea, regele României între 1930 și 1940. Familia regală a fost alungată din țară în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, iar conflictele privind averea regală continuă până în prezent.