Astăzi, la aproximativ 8:57, la hub-ul de gaze TTF din Amsterdam, care stabilește prețurile de referință în Europa, cotațiile futures la gaze naturale cu livrare luna următoare erau în scădere cu 4,5%, după care au înregistrat un declin de 2,9%, până la 52,38 euro pentru un Megawatt-oră.
Prețurile gazelor naturale ar putea continua să scadă
Europa a reușit să evite penele masive de curent și raționalizarea energiei datorită mai multor factori. Unul dintre aceștia ar fi vremea blândă, care a redus cererea pentru încălzire, iar continentul a importat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa tăierea livrărilor de gaze din Rusia. Acum, stocurile sunt la un nivel mult mai ridicat decât norma acestei perioade a anului.
De asemenea, în Franța, câteva reactoare nucleare au redevenit operaționale. Și reactorul german Emsland a revenit în activitate, alături de subsidiara din Slovacia, înainte de închiderea sa definitivă în luna aprilie, relatează traderul elveţian Axpo Solutions AG citat de Agerpres.
Totodată, terminalul GNL Freeport LNG din Texas, închis după o explozie ce a avut loc în vara anului 2022, a reluat aprovizionarea tancurilor, și este aproape de reluarea completă a operațiunilor. Unii analiști preconizează că acest terminal de gaze lichefiate va relua exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie.
Având în vedere că temperaturile vor continua să crească în Europa, prețul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare.
Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa restul iernii fără probleme în aprovizionarea cu energie.
Scăderea prețurilor la gaze a mai liniștit temerile cu privire la inflație și la situația economiei europene.
Criza energetică a stors Europa de aproape 800 de miliarde de euro
Nota de plată a țărilor europene pentru a proteja gospodăriile și companiile de costurile energetice în creștere a ajuns la aproape 800 de miliarde de euro.
Țările Uniunii Europene au alocat sau au alocat în prezent 681 de miliarde de euro pentru a acoperi criza energetică, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro, iar Norvegia 8,1 miliarde de euro din septembrie 2021, potrivit analizei realizate de think-tank-ul Bruegel.
Totalul de 792 de miliarde de euro se compară cu 706 miliarde de euro în ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, în condițiile în care țările continuă pe parcursul iernii să se confrunte cu consecințele întreruperii de către Rusia a majorității livrărilor de gaze către Europa în 2022, transmite Reuters.
