Din păcate, soluția acestei probleme nu este decât într-o mică măsură „în puterea“ Consiliului Concurenței. Este drept că avem în lucru o investigație pe piața carburanților, dar aceasta se referă la fapte de dinainte de aderarea României la UE. În ceea ce privește situația actuală, avem suspiciuni că există o înțelegere de tip cartel între companiile care operează pe piața carburanților, dar suspiciunile nu sunt suficiente: avem nevoie de dovezi concrete pentru a putea sancționa și, din păcate, nu avem aceste dovezi.
Au mai incercat și alte țări din Uniunea Europeană să găsească dovezi privind înțelegeri între companiile de pe piața petrolului și nu au reușit (de exemplu: Franța, Italia, Portugalia, Bulgaria). Faptul că există creșteri simultane de prețuri și în cuantumuri similare nu înseamnă neapărat încălcarea legii, ci pot fi comportamente comerciale paralele care nu sunt incriminate de lege. Dacă vom reuși să găsim aceste dovezi, amenzile sunt usturătoare, putând ajunge până la 10% din cifra de afaceri a fiecărei companii. Însă, e important să se rețină că, și în cazul în care Consiliul Concurenței reușește să amendeze aceste companii în cadrul investigației în curs, nu înseamnă că prețul actual al carburanților va scădea.
În România, prețurile la pompă sunt mai mici decât în majoritatea țărilor din UE (Austria, Belgia, Germania, Marea Britanie, Ungaria), și asta pentru că avem un nivel mai mic al taxelor. Datorită faptului că România a avut derogare de la UE, suntem printre țările cu cele mai mici accize, dar vom fi obligați să creștem nivelul accizelor pentru a ne alinia cu celelalte state membre. La ora actuală, în 24 din 27 de state ale UE, prețurile fără taxe sunt grupate în jurul mediei europene, cu o marjă de ±5%. Pentru că, fiind o piață europeană, prețul tinde să fie același.
Prin urmare, nu contează nici puterea de cumpărare și nici costurile de producție din România. Este drept că Petrom beneficiază de taxe foarte mici (redevența) pentru rezervele pe care le exploatează. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare, când barilul era 20 de dolari; între timp, prețul barilului a crescut la 90 dolari, în condițiile în care redevența s-a păstrat la același nivel.
Acest lucru înseamnă costuri mici de producție pentru Petrom, dar nu înseamnă că trebuie să și vândă carburanții la prețuri mai mici. Petrom vinde la prețuri europene, iar diferența înseamnă profit pentru Petrom.
Cât timp prețul barilului va înregistra creșteri puternice (s-a dublat în ultimii doi ani), iar legislația UE pentru protecția mediului ne va obliga să accizăm combustibilii (taxele reprezintă jumătate din prețul plătit la pompă), prețurile nu au cum să nu crească, indiferent de eventualele îmbunătățiri (foarte necesare, de altfel) ale mediului concurențial. Așa cum am mai spus, poate consumatorii români consideră aceste profituri suplimentare ca fiind imorale, dar ele nu sunt și ilegale.
Bogdan Chirițoiu, președinte, Consiliul Concurenței