La mijlocul anilor ‘90, Bogdan era un simplu student al Facutatii de Arte Plastice din Bucuresti si nimic nu lasa sa se intrevada evolutia pe care urma sa o aiba in domeniul designului IT. „Cand am pus prima oara mana pe un calculator, simteam un fel de complex. Credeam ca, in general, calculatoarele sunt facute special pentru cei cu vocatie spre stiintele exacte. Or, eu eram student la Arte Plastice. Imi placeau insa jocurile pe calculator”, isi aduce aminte Bogdan.
Cunostiintele din domeniul programelor de design nu s-au lasat mult asteptate. Si in ‘95-’96 au aparut primele comenzi. „Aveam 19 ani, eram casatorit si trebuia sa fac ceva pentru a castiga bani. Asa ca m-am apucat sa fac sigle pentru diverse companii autohtone. Primeam oricum o plata de mizerie: in jur de 50.000 de lei (aproximativ 25 USD) pe o singura sigla conceputa de mine. Cea mai mare comanda am avut-o de la o firma careia trebuia sa ii concep sigla si antetul. Nici nu mai tin minte numele firmei, insa stiu ca pentru aceasta munca am primit 300.000 de lei”, ne spune Bogdan Lazar.
Totusi, adevaratul salt l-a inregistrat in momentul in care a cunoscut un tip a carui firma de soft producea programe pentru Europa de Vest. „Era perioada in care, daca erai destept, puteai vinde aproape orice produs din acest domeniu in Germania. Acolo se investea foarte mult in tot ceea ce insemna IT. Existau zone in Germania in care profitul firmelor din acest domeniu nu era impozitat”, ne explica Bogdan.
La primul proiect a lucrat o luna
O data ajuns la aceasta firma a inceput sa se ocupe de ceea ce ar putea sa se numeasca designul interfetelor de program. Cu alte cuvinte, Bogdan trebuia sa faca asa incat un program de calculator sa arate cat mai prietenos pentru utilizatori. Primul sau proiect aici: conceperea unui „splash screen” (ferestrele cu diferite mesaje care apar in timp ce utilizezi un program). Desi a lucrat destul de mult la acest proiect, in jur de o luna de zile, patronul firmei a fost multumit de munca sa si i-a propus sa se angajeze contra sumei de 400 de marci germane pe luna. Un salariu bun la vremea aceea in Romania. La nivelul anului 1996 mai nimeni nu stia „cu ce se mananca” meseria de designer de interfata de programe.
Bogdan Lazar sustine ca, din ceea ce stie el, era cam singurul care se ocupa de asa ceva. Si s-a pus pe treaba. Firma pentru care lucra producea exclusiv pentru Occident. „De exemplu, am facut un program care se numea „Invata engleza in 90 de zile”. Nemtii ne trimeteau baza de date, iar noi ne ocupam de programare si design. Totul era livrat pe CD, nu pe web. Aveam un succes nebun cu grafica, si printr-un astfel de contract firma primea intre 5.000 si 6.000 de marci germane”, ne spune Bogdan Lazar. In 1998, printr-un prieten a aflat ca Tofan Grup avea de gand sa deschida un studio de postproductie. Faptul ca avea posibilitatea sa lucreze profesionist l-a atras pe Bogdan, care a preferat sa lucreze un an de zile pe un salariu lunar de un milion de lei, numai pentru a avea contact cu cele mai bune programe de design de la ora aceea. Cum lucrurile nu au mers cum trebuie la acest studio, intr-un an de zile s-a intors la firma de la care a plecat. Aceleasi interfete de program, aceeasi munca. Numai ca de data asta a aparut si primul succes de piata in Germania: Power Moo, un program care executa efecte de genul celor intalnite in clipurile lui Michael Jackson, in care trasaturile unui personaj se modifica o data cu miscarile acestuia. Programul a obtinut trei premii in Germania, acordate de revistele de specialitate, pentru ergonomie, grafica si animatie. Adica exact pentru sectiunile de care s-a ocupat Bogdan.
Cu laptopul din stand in stand, la targurile IT
Numai ca aceste premii nu asigurau de la sine si vanzarea programului. Asa ca, inarmat cu un laptop, Bogdan, impreuna cu patronul firmei la care lucra, pleca la targurile IT din Germania, unde mergea din stand in stand pentru a prezenta programul. Prezentarile au avut succes la firmele mici. Printre aceasta era Phenomedia, care avea o comanda de joc pentru Johnny Walker. Este vorba de Moorhuhn, jocul care pe piata romaneasca a intrat sub numele de Prepelix. Bogdan Lazar a conceput personajul principal al acestui joc, personaj care in scurt timp a devenit un adevarat simbol in Germania. In plus, el a lucrat putin si la animatia jocului, si la o parte din grafica.
Succesul de piata a fost imediat, in scurt timp in Germania inregistrandu-se peste 60 de milioane de de download-uri, iar actiunile firmei producatoare au explodat la Bursa de la Frankfurt, de la cativa euro pe titlu la 96 de euro. „Moorhuhnjagd”, care inseamna vanatoare de prepelite, a ajuns cuvat de dictionar in Germania. In curand firma prietenului pentru care Bogdan lucrase a fost preluata de Phenomedia si s-a transformat intr-un fel de sucursala care producea jocuri pentru nemti. „Acum castigam in jur de 2-3.000 de dolari pentru fiecare proiect. In principiu, cam o data pe luna imi intrau acesti bani, cu toate ca existau luni cand nu primeam nimic daca nu aveam comenzi. Castigurile mele la nivelul unui an cred ca erau in jur de 30.000 de dolari. Puteam pleca oricand fara probleme in Germania, unde puteam munci pe 5-6.000 de marci pe luna. Insa am refuzat”, incheie acesta.
Chiar daca Bogdan Lazar a creeat personajul principal al unuia dintre cele mai cunoscute jocuri de Internet din lume, nici macar nu vrea sa auda de Prepelix. Nici el nu poate intelege succesul acestui joc. Cu toate ca este un pasionat al jocurilor de telefon mobil si nu pierde nici un moment pentru a-si masura indemanarea in acest domeniu, Prepelix nu se afla pe lista preferintelor sale.     

Carte de vizita

· In anul 1999 a absolvit Institutul de Arte Plastice din Bucuresti, Sectia de Design;
· Intre anii 1996 si 1998 a lucrat ca designer de interfata de programe la firma Cybersoft;
· Intre anii 1998 si 1999 a ocupat functia de Creativ Director la firma Metropolis;
· In perioada 1999-2001 a lucrat ca Creativ Director la compania Phenomedia Romania. In aceasta perioada a creat personajul unuia dintre cele mai cunoscute jocuri din Germania, Prepelix.
· In prezent, desi a refuzat oferte consistente din Germania pe motiv ca
i-ar fi fost greu sa se adapteze in aceasta tara, este freelancer si isi doreste sa activeze in publicitate.