După o așteptare tensionată de-a lungul celor șapte ore de coborâre spre suprafața cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko, semnalul de confirmare a asolizării cu succes a ajuns pe Pământ la 18:03 ora locală a României.

Semnalul de confirmare a fost transmis pe Pământ prin intermediul navei Rosetta și preluat simultan de către stația ESA de la sol din Malargüe, Argentina și stația NASA din Madrid, Spania. Semnalul a fost imediat confirmat de ESA Space Operations Centre, ESOC, în Darmstadt, şi DLR Lander Control Centre în Cologne, ambele în Germania.
Primele date de la instrumentele sondei au fost transmise la Philae Science, Operations and Navigation Centre la CNES, Agenţia Spaţială Franceză în Toulouse.

Zona de asolizare, numită Agilkia și situată spre capătul bizarului obiect dublu-lobat, a fost aleasă la doar șase săptămâni de la sosire, pe baza imaginilor și a datelor colectate la distanțe de 30-100 km de cometă. Aceste prime imagini au dezvăluit rapid cometa ca o lume plină de bolovani, stânci falnice și prăpăstii descurajatoare, cu jeturi de gaz și praf pe suprafață.

Pe parcursul următoarelor 2.5 zile, sonda va desfășura misiunea științifică primară, presupunând că bateria sa principală rămâne în stare bună de sănătate. O fază științifică extinsă poate fi posibilă utilizând bateria reîncărcabilă secundară, presupunând condiții de iluminare adecvate și foarte puţin praf pe panourile solare. Această fază extinsă ar putea dura până în martie 2015, după care se așteaptă ca temperatura din interiorul sondei să nu mai permită funcţionarea.

Reperele științifice din faza primară vor include o vedere panoramică completă a zonei de aterizare, inclusiv o secțiune în 3D, imagini de înaltă rezolutie ale suprafeței imediat de sub sondă, analiză la fața locului a structurii materialelor de la suprafață cometei și un burghiu care va lua probe de la o adâncime de 23 cm şi le va transfera unui laborator de bord pentru analiză.

Sonda va măsura, de asemenea, caracteristicile electrice și mecanice ale suprafeței. În plus, semnale radio de joasă frecvență vor fi transferate între Philae și Rosetta prin nucleul cometei pentru a sonda structura sa internă.
Măsurătorile detaliate de suprafață pe care Philae le va efectua în zona sa de aterizare vor completa și calibra amplele observații de la distanță efectuate de Rosetta asupra întregii comete.

"Rosetta încearcă să răspundă la întrebările foarte importante despre istoria sistemului nostru solar. Care au fost condițiile de la început si cum a evoluat? Ce rol au jucat cometele în această evoluție? Cum funcționează comete?", a spus Matt Taylor, ESA Rosetta project scientist. "Aterizare de succes de astăzi este, fără îndoială, cireașa de pe un tort de 4 km, dar, de asemenea, avem în perspectivă următoarea etapă a acestei misiuni inovatoare, în timp ce ne vom deplasa odată cu cometa în jurul Soarelui pentru următoarele 13 luni, urmărind modificări şi evoluţia activităţii şi suprafeţei sale."

În timp ce Philae începe studiul său de aproape al cometei, Rosetta trebuie să manevreze înapoi într-o orbită în jurul cometei, în cele din urmă revenind la o distanţă de 20 km, pe 6 decembrie.

Anul viitor, odată cu intensificarea activităţii cometei, Rosetta va trebui să se îndepărteze de aceasta, dar va face zboruri îndrăzneţe la mică distanţă, unele dintre care o vor aduce la doar 8 km de centrul cometei.

Cometa va ajunge la distanța de cea mai mică faţă de Soare la 13 august 2015, la aproximativ 185 milioane km, între orbitele lui Marte și Pământ. Rosetta va urmări cometa pe tot parcursul anului 2015, în timp ce aceasta se îndepărtează de Soare și activitatea sa începe să scadă.

"A fost o călătorie extrem de lungă şi de grea pentru a ajunge la evenimentul unic de astăzi, dar a meritat în totalitate. Așteptăm cu nerăbdare succesul continuu al marelui demers științific reprezentat de misiunea Rosetta, deoarece promite să revoluționeze cunoştinţele noastre despre comete", a declarat Fred Jansen, ESA Rosetta mission manager.