Pe 29 octombrie 1969, cercetătorii de la Universitatea din California și cei de la Stanford închideau bucla unui circuit finanțat de Departamentul Apărării din Statele Unite și numit Advanced Research Projects Agency Network (ARPAnet). Rețeaua cu pricina, având ca precursor o conexiune între mai multe computere, realizată în 1959 de John McCarthy, a fost testată prin transmiterea a trei litere L, O, G. Atât au reușit. La tastarea literei G, conexiunea s-a închis. Acesta este unanim considerat momentul zero al ceea ce astăzi numim internet. Ulterior, fiind un program finanțat de armată, rețelele dezvoltate pe baza programului ARPAnet au fost separate în două, una pentru lumea comercială și universitară, și una militară. Un alt punct de cotitură al implementării internetului a fost cel din 1989, când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (www sau web). A urmat primul „browser”, denumit Mosaic, o realizare a National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA, datată 1993.

Revenind la momentul separării rețelelor, în 1979, este demn de menționat că acesta a fost doar primul pas al divizării internetului în funcție de interesele și localizarea utilizatorilor. Al doilea și cel mai important pentru cei neimplicați în programe strategice finanțate de guverne a avut loc în 1985. Pe 15 martie a fost înregistrat primul domeniu „com” – Symbolics.com. În același an, doar cinci alte entități și-au dorit un domeniu web și a mai fost nevoie de încă doi ani pentru ca numărul domeniilor să ajungă la 100. Abia din 1995, după lansarea browserelor, a început să se umfle „bula .com”. Între acel an și 2000, numărul domeniilor .com a crescut de la 9.005 până la peste 20 de milioane. Cel puțin asta susțin cei de la Verisign, compania care gestionează extensia atât de cunoscută și utilizată astăzi. Intuiția unor comercianți care au înțeles rapid ce șansă li se oferă prin apariția internetului și a domeniului dot com a generat o majorare a impactului economic al acestui canal de comunicație până la 2.300 de miliarde de dolari. Această valoare estimată de cercetărorii Boston Consulting Group pentru anul 2011 se va majora până la 4.200 de miliarde la nivelul anului 2016. Majoritatea acestor bani sunt generați în prezent de domenii .com. Mai mult decât atât, conform Verisign, toți cei prezenți în anuarul Fortune 500 al celor mai bogați pământeni, precum și cei ai puternicei companii din lume sunt prezenţi acum pe .com.

Cel mai mare și cunoscut domeniu din lume „.com” este în prezent atacat din toate părțile de „frați” mai mici, dar cu ambiții mari. Domenii mai mult sau mai puțin personalizate apar zilnic. De la .pizza, la .beer sau .apple, noile domenii rup bucăți importante din vastul portofoliu deținut de .com. Unii chiar se întreabă dacă dot com va mai exista în 20-30 de ani. Iar la acest „carnagiu” participă și micul dar impetuosul domeniu .ro, născut în 1993 și administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din România. Unde mai pui că o parte din total este aferentă și domeniilor de nivel doi precum .com.ro. 

Te-ar putea interesa și: