Când se apropie alegerile, politicienii par a pierde contactul cu realitatea și sunt gata să contrazică logica și matematica în încercarea de a lua măsuri care să-i determine pe oamenii de rând să le mai dea o dată votul. În cele mai multe cazuri este vorba de creșteri de salarii, pensii, indemnizații și alocații sau de introducerea de noi facilități. Care ar urma să fie suportate de un buget și așa întins la maximum.

De exemplu, un fost deputat UNPR, Iacob Pușcaș, a depus la Senat un proiect de lege prin care tinerii de până la 35 de ani ar urma să primească un ajutor de la stat în valoare de 15.000 de lei atunci când se căsătoresc. Dacă divorţează în primii cinci ani de căsătorie, aceștia ar urma să înapoieze banii statului în termen de trei luni. „Întemeierea unei noi familii tinere este o celulă vie pentru naţiune care prelungeşte existenţa acesteia, iar familia puternică va face şi naţiunea noastră de nedestructurat“, argumentează parlamentarul.

Având în vedere că în 2015 s-au înregistrat peste 125.000 de căsătorii și că majoritatea mirilor aveau sub 35 de ani, rezultă că efortul bugetar pentru a pune în practică propunerea lui Pușcaș ar fi de circa 1,9 miliarde de lei (sau 420 de milioane de euro) anual. Spre comparație, bugetul Ministerului Culturii pentru 2016 este de aproximativ 770 de milioane de lei. În realitate, sumele necesare ar fi, însă, mult mai mari. Asta pentru că proiectul de lege stipulează că primele se vor acorda și retroactiv, pentru ultimii cinci ani. Adică, în total, ar mai fi vorba de încă aproape zece miliarde de lei.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Aceeași propunere legislativă mai prevede că o primă de 15.000 de lei se va acorda și la nașterea celui de-al treilea copil. Și în acest caz, măsura ar urma să fie luată retroactiv, pentru ultimii cinci ani. Statisticile ne arată că un număr de circa 18.000 de nașteri se încadrează anual în această categorie. Respectiv ar fi nevoie de 270 de milioane de lei pe an pentru ajutoarele propuse, respectiv de circa 1,35 miliarde de lei pentru cele ce ar trebui achitate retroactiv. În plus, aceleași familii ar urma să primească și o alocație suplimentară lunară în valoare de 50% din salariul minim brut, să nu plătească impozit pe salarii și să plătească doar 50% din impozitul pe alte activităţi producătoare de venit. Asta în timp ce mamele cu cel puţin trei copiii ar trebui să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare cu doi ani pentru fiecare copil, dar nu mai mult de opt ani.

Bani pentru funcționari

Reprezentanții Partidului Național Liberal au avut în vedere o altă categorie de populație: funcționarii publici. Conform unui document adoptat în august de Liga Aleşilor Locali PNL, salariile acestora ar urma să crească în medie cu 22%, începând din 2017. „Este de preferat şi de dorit să ai salarii decente pentru a avea pensii decente şi să nu existe discrepanţe atât de mari între salarizarea din administraţia centrală, care este de două, chiar de trei ori mai mare decât salarizarea din administraţia locală. Despre aceste principii vorbim, nu neapărat despre cuantum“, a declarat primarul Clujului, Emil Boc.

De curând, senatorul PSD Ovidiu Donțu a dovedit că este și mai generos și a depus o inițiativă legislativă prin care salariile din administrația publică ar urma să urce cu 30% începând din luna decembrie. El și-a justificat propunerea prin faptul că angajații din acest domeniu nu au beneficiat de creșteri de lefuri la fel ca salariații din zone precum sănătatea sau educația. 

Este știut că, de ani buni, datele despre numărul și lefurile bugetarilor sunt extrem de contradictorii. Cele mai noi informații de la Institutul Național de Statistică ne arată că în sectorul „administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public“ lucrează 200.000 de persoane (nu sunt luate în calcul forțele armate și personalul asimilat din MApN, MAI și serviciile de informații). În iulie 2016, acestea aveau un salariu mediu net de 2.900 de lei. Dacă majorarea de 22% s-ar aplica la nivelul acestei categorii, am rezulta un efort bugetar suplimentar de circa 1,5 miliarde de lei (sau 0,2% din PIB) anual. Având în vedere că bugetul pe 2016 a fost construit pe un deficit de 2,95% din PIB pe sistem ESA și că, cel mai probabil, cu excepția unor creșteri neașteptate ale veniturilor, și cel din 2017 va fi configurat tot foarte aproape de pragul maxim de 3%, e greu de crezut că va fi loc pentru majorările propuse de PNL și cu atât mai puțin de cele inițiate de senatorul PSD.

Pensionarii, ținta principală

Evident că nu puteau fi uitați pensionarii. În primăvară existau trei propuneri legislative care vizau creșterea sumelor primite de aceștia. Astfel, potrivit inițiativei unui grup de senatori ALDE, punctul de pensie ar trebui să crească la 40% din salariul mediu brut la 1 ianuarie 2017 și apoi la 45% din salariul mediu brut la 1 iulie 2017. Trebuie spus că, în prezent, punctul de pensie reprezintă circa 32% din salariul mediu brut, astfel încât, dacă s-ar adopta această inițiativă, de la anul ar trebui să asistăm la o creștere a pensiilor cu circa 25% în primă fază și apoi cu încă 10% în a doua fază.

Un alt proiect, inițiat de deputatul UNPR Adam Luminița-Pachel, prevede majorarea la 500 de lei a pensiei de agricultor, de la nivelul de 400 de lei atins în prezent. Asta în timp ce șase deputați PSD doresc includerea sporurilor speciale (pentru lucru în subteran, pentru lucru pe platforme marine de foraj şi extracţie, pentru condiţii grele de muncă, pentru lucru sistematic peste programul normal, pentru exercitarea unei funcţii suplimentare, respectiv indemnizaţia de zbor) în baza de calcul a pensiei.

Având în vedere că există aproape 4,7 milioane de pensionari de asigurări sociale, cu o pensie medie de 930 de lei, care încasează peste 4,3 miliarde de lei pe lună, rezultă că numai impactul bugetar al primei propuneri ar fi de aproape 1,1 miliarde de lei pe lună în prima jumătate ale lui 2017 și de 1,6 miliarde de lei pe lună în al doilea semestru. În total, ar fi vorba de peste 16 miliarde de lei pe an (respectiv circa 2,1% din PIB). Asta în condițiile în care bugetul asigurărilor sociale are deja un deficit anual de peste 18 miliarde de lei, subvenționat din bani publici. În ciuda acestor calcule, care arată imposibilitatea aplicării majorărilor respective, Comisia pentru Muncă din Senat a adoptat de curând un raport favorabil pe marginea propunerii ALDE. Aceeași Comisie a avizat pozitiv și inițiativa privind majorarea pensiilor agricultorilor.

(Aproape) adoptate

Și tichetele de masă au intrat în atenția aleșilor. În vară, senatorii au votat creșterea valorii acestora, de la 9,41 la 13 lei. Ajuns în Camera Deputaților, proiectul a mai primit un impuls, astfel încât valoarea maximă a tichetelor a urcat la 15 lei în varianta avizată de Comisia pentru Muncă și Protecție Socială. „Circa două milioane de români lucrează cu salariul minim pe economie și ei sunt principalii potențiali beneficiari. Sistemul tichetelor de masă este opțional și reprezintă unul din mecanismele motivaționale ale salariaților aflate la dispoziția angajatorilor. Valoarea majorată a tichetului reprezintă echivalentul real al unei mese calde de prânz pentru un angajat“, a explicat inițiatoarea amendamentului, deputata PNL Andreea Paul.

Și altele din propunerile cu substrat electoral mai mult sau mai puțin vizibil au fost deja adoptate. În primăvară, de pildă, au fost majorate indemnizațiile pentru creșterea copiilor. Astfel, parlamentarii au stabilit că indemnizaţia minimă va reprezenta 85% din salariul minim brut (ajungând astăzi la circa 1.000 de lei, față de 600 de lei anterior), părinții vor beneficia de acelaşi nivel al indemnizaţiei, indiferent dacă optează pentru 12 sau 24 de luni de concediu, iar cei care optează pentru revenirea în activitate după primele 12 luni vor primi un bonus de 50% din cuantumul indemnizaţiei minime garantate. În plus, plafonul maxim de 3.400 de lei a fost eliminat. Această din urmă măsură a dus la celebrul caz din Sibiu, unde o mamă primește în prezent 35.000 de euro pe lună, după ce a avut venituri medii de peste 40.000 de euro lunar înainte de nașterea copilului. Iar având în vedere că mai sunt încă două luni până la alegerile parlamentare, s-ar putea să asistăm în continuare la decizii de acest gen, luate mai degrabă cu gândul la voturi decât la po­si­bilitățile bugetului.