Ploile torențiale nu mai inundă Bucureștiul
Bucureștenii s-au obișnuit ca, la fiecare ploaie, anumite zone din Capitală să se transforme în lacuri. Să ne aducem aminte, spre exemplu, de inundațiile din anii trecuți din zona Foișorul de Foc, unde subsolurile blocurilor și caselor se transformau în câteva clipe în piscine. Sau de pasajele care deveneau impracticabile la fiecare ploicică, apa depășind pe alocuri și un metru adâncime. Nu mai vorbim de străzile din cartierele mărginașe ale Capitalei care se transformau, la propriu, în lacuri. Ei, bine, am scăpat de problemele acestea.
De această dată, însă, după două zile în care a plouat aproape continuu, singurele probleme vizibile sunt cele cauzate de numărul mare de mașini aflate în trafic, așa cum reiese și din informările Poliției Rutiere.
În cei 557 de ani de existență, Bucureștiul a fost măturat de nenumărate ori de inundații. Inclusiv după Revoluție, și, de fiecare dată, autoritățile au fost luate pe nepregătire. Supriză, însă. Zilele trecute, pentru prima dată în cei aproape 27 de ani de democrație, nu au mai fost situații în care porțiuni întregi ale Capitalei să fie blocate de acumulări de apă.
Nu s-au mai inundat zonele pe care le consideram deja „tradiționale”, asta în condițiile în care, ca urmare a cantităților de apă importante căzute în perioada în care Bucureștiul s-a aflat sub atenționare de ploi puternice, peste media multianuală, sistemul de canalizare a trebuit să facă față unui volum de apă tranzitat de aproximativ 5,7 milioane de metri cubi, ceea ce este echivalent cu aproximativ jumătate din volumul Lacului Morii.
Ca să vă faceți o idee despre ce cantitate vorbim, vă spunem că Lacul Morii este cel mai mare din București, având o suprafață de 246 de hectare. El este situat între cartierul Crângași (la est și sud-est), cartierul Giulești (la nord și nord-est) și satul Roșu (care aparține de comuna Chiajna, la sud-vest).
Potrivit Apa Nova București, au existat, ce-i drept, „146 de intervenții, dar toate au fost rezolvate la timp astfel încât bucureștenii nu au avut parte de neplăceri cauzate de sistemul de canalizare”.
Motivul pentru care am scăpat de inundații este unul simplu, transmit reprezentanții companiei care furnizează apă și servicii de canalizare bucureștenilor.
Probabil că un rol important îl are aici și înțelegerea, în sfârșit, a faptului că orice folosire improprie a canalizării prin aruncarea de gunoi menajer, de exemplu, repercutează și asupra celor care fac asta.
La aceasta se adaugă și faptul că în ultimii ani a fost modernizată o mare parte din rețeaua de apă și canalizare.
Un alt motiv pentru care Bucureștiul este, acum, o capitală în care ploile nu mai cauzează probleme ține și de lucrările de întreținere și modernizare derulate în ultimii ani.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





