Potrivit Directivei nr. 2011/24/UE privind drepturile pacientului (act transpus în România prin Legea nr. 46/2003 și alte câteva acte normative), fiecare stat al Uniunii are dreptul să elibereze medicamente pe bază de rețetă (sau în lipsă), așa cum socotește necesar, atâta timp cât nu sunt încălcate obligații asumate de către fiecare stat la momentul aderării, scrie avocatnet.ro.

Printre aceste obligații se numără însă și recunoașterea rețetelor eliberate într-un stat, în alt stat al UE, atâta vreme cât rețetele sunt conforme cu anumite reguli.

Rețeta pe care ne-o dă medicul nostru nu trebuie să aibă o formă anume și nu există o așa-zisă "prescripție medicală transfrontalieră" cu un format special. Dar, ca să putem să ne folosim de rețeta dată de medicul din România și în alte state europene, e necesar ca ea să conțină obligatoriu următoarele informații:

  • datele pacientului (nume, prenume, data nașterii);
  • data eliberării rețetei;
  • datele medicului care dă rețeta (nume, prenume, calificare profesională, date de contact direct, adresa profesională – inclusiv țara – și semnătura de mână/digitală);
  • date despre medicamentul prescris (denumirea comună, forma, cantitatea, concentrația și doza recomandată). 

Directiva privind drepturile pacienților din UE prevede că medicamentele trebuie eliberate în conformitate cu normele naționale. Cu alte cuvinte, perioada de valabilitate a rețetei poate varia de la un stat la altul. O rețetă care în România are valabilitate 30 de zile, spre exemplu, poate să fie valabilă în alt stat doar 15 zile sau mai mult.

Românii cumpără medicamente de miliarde de lei pe lună

Valoarea medicamentelor eliberate pacienţilor în România a atins, în trimestrul doi al anului 2016, nivelul de 3,29 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 16,3%, raportat la perioada similară din 2015, relevă datele unui studiu de specialitate.

Potrivit sursei citate, în ultimele 12 luni, valoarea medicamentelor eliberate pacienţilor în România a atins nivelul de 11,94 miliarde lei, la preţ de distribuţie, în scădere cu 4,4% faţă de perioada iulie 2014 – iunie 2015. 

"Creşterea pieţei la nivelul trimestrului doi din 2016 este explicabilă din două motive: valoarea pieţei în trimestrul doi din 2015 a fost neobişnuit de mică (din cauza anunţului de reducere a preţurilor pentru medicamentele pe baza de prescripţie începând cu 1 iulie 2015), respectiv lărgirea utilizării tratamentului pentru hepatită (care marchează o premiera prin impactul semnificativ asupra pieţei). La nivelul analizei la 12 luni, scăderea pieţei de medicamente de 4,4% se explică prin scăderea medicamentelor pe bază de prescripţie în farmacii care a fost de 7,5%. Dacă facem abstracţie de introducerea tratamentului pentru hepatită, scăderea acestui segment ar fi fost de 14,8%', a spus Petru Crăciun, director general Cegedim – realizatorul studiului Pharma & Hospital Report. 

Petru Crăciun a apreciat că există încă diferenţe mari între declaraţii şi realitate, considerând că, 'în situaţia actuală, întreaga metodologie de fixare a preţurilor şi de coplată a medicamentelor trebuie revizuită, însă, cel mai probabil, această sarcină va rămâne o preocupare majoră pentru guvernul rezultat după alegeri". 

Din valoarea totală a medicamentelor eliberate în trimestrul II 2016, de 3,29 miliarde lei, medicamentele pe bază de reţetă din farmacii au atins o valoare de 2,33 miliarde lei, în creştere cu 20,8%. Medicamentele fără prescripţie au atins o valoare de 0,61 miliarde lei, în creştere cu 14,7%, iar segmentul de spital a atins 0,36 miliarde lei, în scădere cu 4,4% faţă de trimestrul II din anul precedent.

Te-ar putea interesa și: