Planul de relansare a economiei anunțat de Comisia Europeană, în impas. Ursula von der Leyen se arată sceptică
Sumele anunțate de guvernanții de la București a fi primite de la Comisia Europeană, pentru susținerea economiei lovite de pandemia de coronavirus, ar putea să se lase așteptate. Cel puțin patru țări europene sunt extrem de rezervate în privința Planului de relansare economică.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu-şi face prea mari speranţe că summitul special extraordinar de luna viitoare va aduce un compromis asupra Planului de relansare post-pandemie.
„Vom vedea dacă vom putea ajunge la un acord din prima încercare”, a declarat ea sâmbătă pentru cotidianul Handelsblatt, adăugând că ar putea fi necesar un al doilea summit asupra programului de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru ca liderii UE să ajungă la un compromis în negocieri.
Tabuul datoriei comune
Liderii din Uniunea Europeană se vor reuni fizic într-un summit extraordinar la 17-18 iulie în încercarea de a ajunge la un acord asupra planului comun masiv de relansare a economiei europene.
Un summit virtual care a avut loc săptămâna trecută a evidenţiat divergenţele între liderii care îşi doresc totuşi o adoptare până la sfârşitul lunii iulie a acestui plan de relansare fără precedent, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Această propunere a Comisiei Europene este sprijinită prin bugetul pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027), în valoare de 1.100 de miliarde de euro.
Suma de 750 de miliarde de euro, un amestec de subvenţii (nerambursabile) şi de împrumuturi, ar fi pentru prima dată împrumutată în numele UE de pe pieţe, spărgând astfel tabuul datoriei comune.
Reticenţe din partea Olandei, Austriei, Suediei şi Danemarcei
Pentru a ajunge la un compromis, va trebui în special să fie depăşite reticenţele Olandei, Austriei, Suediei şi Danemarcei, extrem de rezervate în privinţa acestui plan de care vor beneficia în primul rând ţările din Sud, cele mai afectate de pandemie.
Cele 27 de state membre sunt divizate asupra parametrilor – suma globală, criteriile de atribuţie (în special rata şomajului), repartiţia între împrumuturi şi subvenţii -, iar un acord ar trebui să facă obiectul unor lungi negocieri.
În context, trebuie precizat faptul că Premierul Ludovic Orban a declarat că programele pentru relansarea economiei românești vor fi susținute din finanțările primite de la Comisia Europeană tocmai prin acest Plan care întâmpină în prezent opoziția mai multor țări ale Uniunii.
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





