'Ştim foarte bine ce vom face de acum încolo, că nu vom mai putea construi în acele zone cu riscuri de inundaţii. Trebuie să avem în vedere protecţia acelor zone. Toţi cei care fac asigurări au posibilitatea să analizeze cât mai corect valoarea obiectivelor asigurate şi a populaţiei. Sunt instrumente de lucru pe care România nu le avea până acum. Planurile de apărare vor fi reactualizate şi Masterplanul la nivelul autorităţilor se va îmbunătăţi. Avem instrumentele de lucru care ne vor permite să creăm nişte prognoze şi avertizări mult mai exacte, astfel încât orice inspectorat judeţean să intervină prompt în amplasamentul respectiv luând măsurile necesare', a afirmat Pintilie.

Potrivit oficialului ANAR, zonele cu cel mai mare risc de inundaţii sunt Bazinul inferior al Siretului, zona Banatului, zona dinspre Prut, 'unde avem o acumulare însemnată pentru România'. De asemenea, la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul oraşului şi zona lacurilor, în special lacul Colentina.

Administraţia Naţională 'Apele Române' /ANAR/ şi Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor /INHGA/ au prezentat, joi, Hărţile de hazard şi risc la inundaţii, documente care acoperă 11 bazine hidrografice din ţară. Proiectul amplu a avut nevoie de fonduri de peste 40 de milioane de euro, sumă accesată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin intermediul Programului Operaţional Sectorial 'Mediu' (POS Mediu).

Conform legislaţiei incidente, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii vor constitui părţi componente ale documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor din fiecare judeţ şi din Capitală şi vor urma acelaşi regim juridic de finanţare şi aprobare stabilit potrivit legii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism.

Hărţile de risc la inundaţii constituie documentele care indică zonele inundabile în diverse scenarii pagubele materiale şi umane potenţiale în conformitate cu cerinţele Directivei 2007/60/EC. Acestea sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim, respectiv de 0,1% (probabilitate mică de depăşire), 1% (medie) şi 10% (mare).

Pe de altă parte, hărţile de hazard, întocmite pentru trei scenarii de inundaţii, reprezintă documentele prin care este prezentată extinderea zonelor potenţial inundabile din albiile majore ale râurilor (inclusiv adâncimi) pentru viituri al căror debit maxim este caracterizat de următoarele probabilităţi de depăşire: 0,1% (mică), 1% (medie) şi 10% (mare).

Pentru proiectul 'Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor' (PPPDEI) s-au accesat peste 40 de milioane de euro prin Axa 5 POS Mediu, linie de finanţare europeană deschisă la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice /MMSC/, în condiţiile în care ANAR a contractat mai mult de 20 de proiecte, cu o valoare totală de peste 370 milioane de euro.

Pe baza studiilor de specialitate s-au obţinut modelele digitale ale cursurilor de apă, precum şi ale zonelor adiacente acestora, fiind scanate aproximativ 16.000 de kilometri de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă şi afluenţii lor de gradul I şi II de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Crişuri, Banat, Jiu, Olt, Argeş – Vedea, Buzău – Ialomiţa, Dobrogea – Litoral, Prut – Bârlad, Siret, Mureş, Someş – Tisa.

România, în calitate de stat membru, are obligaţia de a implementa Directiva 2007/60/CE privind evaluare şi managementul riscului la inundaţii. Etapele şi termenele de raportare către Comisia Europeană /CE/ sunt următoarele: evaluarea preliminară a riscului la inundaţii (martie 2012), elaborarea de hărţi de hazard şi risc de inundaţii (martie 2014) şi realizarea de planuri de management al riscului la inundaţii pe bazine hidrografice (termen de raportare la CE martie 2016).

Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pentru toate Administraţiile Bazinale de Apă sunt publicate atât pe site-ul ANAR, în cadrul unei rubrici dedicate, cât şi pe pagina de internet a Comisiei Europene.

SURSA: Agerpres