În materie de medicamente, românii cred că ce e mai scump este şi mai bun, iar asta se vede  cel mai bine în vânzările mici ale producătorilor de medicamente care au fabrici aici. Acesta nu este singurul motiv pentru care producătorii ameninţă cu închiderea fabricilor. Taxa clawback continuă „să muşte“ între 15% şi 30% din afacerile lor şi îi ţine pe o linie moartă de trei ani, spune Dragoş Damian, preşedintele producătorului clujean de medicamente Terapia Ranbaxy şi totodată al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

În condiţiile acestea, nu a întârziat să apară prima retragere majoră de pe piaţa autohtonă: în luna iunie a anului trecut, gigantul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline anunţă că a luat decizia ca fabrica din Braşov să iasă din reţeaua sa globală de producţie pentru formele orale solide. Alţi producători au ales să renunţe la unele produse şi să exporte masiv, iar efectele s-au văzut pe rafturile farmaciilor, de pe care au început să lipsească unele medicamente. De exemplu, Terapia Ranbaxy a scos aproximativ 25 de produse din portofoliu şi din fabricaţie, după ce a tras linie şi a văzut că produsele nu mai sunt rentabile dacă plăteşte taxa clawback pentru ele. Pe de altă parte, exporturile paralele, ajunse acum la circa 3 miliarde de lei (30% din piaţa farmaceutică locală), sunt o sursă de cash pentru cei implicaţi în acest fenomen, binevenită atunci când termenele de plată au ajuns la un an, iar taxa clawback este la rândul ei la circa 15% din vânzări. Totuşi, această portiţă s-ar putea închide odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 2/2014, care stipulează că producătorii şi distribuitorii au obligaţia să se asigure înainte de a exporta medicamente că în ţară există cantitatea necesară.

 Vedeta producţiei locale

Singurul producător de medicamente „get beget“ românesc, aflat pe locul 11 în topul Cegedim de alături, exportă peste 30% din producţie. Astfel, medicii americani prescriu de peste două decenii ampicilina fabricată la Antibiotice Iaşi, iar compania este  al doilea producător mondial de Nistatină. Exportul este din ce în ce mai atractiv pentru aceste companii, din moment ce, în ultimii cinci ani, medicamentele fabricate în România au ajuns la 40% din volumul total de medicamente vândute aici, de la peste 60%.

Mai mult, chiar dacă cele 27 de fabrici autohtone produc 2.500 de medicamente diferite anual, în topul celor mai vândute medicamente din ţară se află mai ales produse de import. Vedeta producţiei locale de medicamente rămâne Algocalminul (produs de Zentiva la fabrica din Bucureşti), care se luptă îndeaproape cu Nurofenul (produs de Reckitt Benckiser), în topul vânzărilor medicamentelor în funcţie de volum. Cele două îşi dispută locul întâi, deşi o pastilă de Algocalmin costă 0,4 lei, jumătate din preţul unei pastile de Nurofen. Şi când vine vorba de volum, producătorii români stau foarte prost: dintre cele mai vândute 50 de medicamente din România, doar cinci sunt produse în ţară, iar actorii implicaţi nu cred că situaţia se va schimba curând.

1,2 miliarde de lei a valorat, în 2013, producţia locală de medicamente, circa 10% din totalul pieţei, dominată de medicamentele din import

Te-ar putea interesa și: