O analiza atenta a influentelor generate de decizia Chinei cu privire la liberalizarea limitata a yuanului asupra inflatiei din Stalele Unite ne da o imagine care poate parea surprinzatoare.



Amenintarile referitoare la limitarea importurilor si la adaugarea unor taxe si accize speciale pentru produsele provenite din China au tinut de multa vreme capul de afis al agentiilor de presa internationale. Erau momente in care parca toata lumea avea “un cui” impotriva Chinei si a politicii ei valutare. La prima vedere, ar parea ca presiunile politice si economice ale marilor puteri economice mondiale i-au determinat pe oficialii chinezi sa cedeze.



Care anume a fost insa motivul real de la baza asa-zisei capitulari? Decizia a survenit la o zi dupa ce s-a dat publicitatii faptul ca economia Chinei a crescut, in cel de-al doilea trimestru, cu uimitoarea cifra de 9,5% si ca are un surpus al balantei comerciale de 39,6 miliarde dolari. Deci, se prefigureaza riscul unei supraincalziri economice, cu posibile efecte negative. Pentru a le contracara, oficialii de la Beijing au ales o reevaluare controlata si limitata a monedei, prin care spera sa reduca putin turatia motoarelor economice si influxurile de capital. Care este legatura cu politica lui Greenspan? Influentele sunt extrem de largi: de la balanta schimburilor comerciale, la activitatea economica mondiala si pana la detinerile de certificate de trezorerie.



Ca dovada: dupa publicarea intentiei de liberalizare limitata, dobanda bondurilor americane pe zece ani a crescut de la 4,15% la peste 4,30%. Cu alte cuvinte, desi Greenspan isi afirmase de nenumarate ori surprinderea referitoare la “enigma” data de diferenta extrem de mica dintre dobanda pe termen scurt si cea pe termen lung si a incercat sa determine piata sa regleze aceast fenomen, iata ca Domnia sa a capatat recent un aliat de nadejde: yuanul va fi cotat acum nu numai fata de dolar, ci fata de un cos de monede.



Astfel, va vea loc si o reorientare si realocare a rezervelor bancii Chinei si a investitiilor in bonuri de tezaur, in care monezi precum yenul japonez si euro vor avea o pondere mai mare decat pana acum. China a acumulat, pana in prezent, aproape 1.000 de miliarde de dolari in bonuri de tezaur americane, ponderea ei in aceasta piata fiind extrem de importanta. Pana acum, Greenspan a anticipat mereu corect fenomenele macroeconomice globale. Cand a spus acum cateva luni ca “pe termen lung piata va regla dezechilibrele”, cu siguranta vedea deja un aliat in China.




Sursa:
www.wbs.ro