Perpective economice pentru 2023. Consilier prezidențial: „Bugetul trebuie să fie robust și credibil”

Consilierul prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Cosmin Marinescu, a spus care sunt perspectivele economice pentru 2023. Potrivit expertului, bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală.

În contextul economic și de securitate actual, ținând cont de riscurile și vulnerabilitățile existente, prudența și responsabilitatea în privința finanțelor publice sunt imperative, iar reformele și investițiile din fonduri europene trebuie susținute și accelerate la maximum, scrie consilierul prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Cosmin Marinescu, pe blogul său.

Bugetul pe 2023 trebuie să fie unul credibil

Cosmin Marinescu, a precizat că bugetul pentru 2023 trebuie să fie un buget robust, credibil, care să susțină angajamentul de consolidare fiscală – prin reducerea sustenabilă a deficitului bugetar în țintele asumate, implementarea PNRR și absorbția integrală a fondurilor europene, asigurând protecția adecvată a celor mai vulnerabile categorii sociale în raport cu inflația, dar și față de criza energetică și riscurile acesteia în perioada de iarnă.

„Post-Scriptum inflație: în privința măsurilor anti-inflaționiste de care are acum nevoie România, au circulat și anumite opinii radicale, că inflația trebuie rapid anihilată prin măsuri ferme. Însă trebuie să știm că inflația nu apare și dispare ca și cum aprinzi și stingi un bec în casă, prin simpla acționare a unui întrerupător.

În economie, aceste procese se manifestă în timp, iar dacă vrei acum să acționezi întrerupătorul – adică să crești exploziv dobânzile și să retezi dintr-o dată și drastic deficitul bugetar, te poți trezi că rămâne casa în beznă, adică rămâne economia fără combustibil, firmele rămân fără credit sau capital de lucru, dispar locuri de muncă, mulți oameni nu își vor mai putea plăti ratele bancare etc.

De aceea, trebuie să înțelegem că procesul de dezinflație, adică de reducere a intensității inflației, are nevoie de un anumit timp și de acomodarea unor ajustări în economie, legate inclusiv de creșterea ratelor dobânzii. În acest sens, dată fiind necesitatea unei politici monetare consecvente cu obiectivul definitoriu privind țintirea inflației, care să confere credibilitate și încredere, se poate anticipa că 2023 va fi anul dezinflației.”, a mai scris Cosmin Marinescu.

Dezechilibrele externe, cel mai serios semnal de alarmă pentru România

Potrivit consilierului, dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României.

„Aceste dezechilibre, perpetuate pe modelul deficitelor gemene, reflectă probleme structurale acumulate de-a lungul anilor, România fiind nevoită să gestioneze criza sanitară având cea mai fragilă situație bugetară dintre țările UE la sfârșitul anului 2019, de unde și procedura de deficit excesiv.

Pe primele 9 luni ale anului 2022, deficitul de cont curent a depășit 20 miliarde de euro, iar perspectivele sunt în continuare îngrijorătoare, cu riscul de a atinge un deficit de cont curent de 9% din PIB la finele anului, având în vedere excesul de cerere încă prezent în economie și adâncirea puternică a deficitului balanței comerciale.

Pe de o parte, adâncirea sistematică a deficitului de cont curent reflectă, ca factor explicativ principial, declinul semnificativ al soldului economii – investiții la nivelul sectorului guvernamental.”, a mai precizat consilierul prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Cosmin Marinescu.