Ungaria şi-a vazut ratingul coborât la categoria "junk" de către Moody’s, vineri, ceea ce a condus la scăderea cu 2% a forintului în raport cu euro, iar monedele Poloniei şi Cehiei au scăzuit la rândul lor cu mai mult de 1%. A pune aceste două ţări în aceeaşi categorie cu Ungaria poate părea nedrept, luând în calcul punctele lor forte, citat de Wall Street Journal.

Dar slăbiciunea comună a zonei Europei de Est, şi anume expunerea pe care o au aici băncile din Europa de Vest, ar putea genera deprecierea suplimentară a monedelor.

Ungaria are un nivel mare al datoriei publice, de circa 80% din PIB, aşa încât investitorii au mari temeri legate de problemele fiscale ale acestei ţări. Datoria publică a Poloniei era de 55% din PIB la finele lui 2010, iar ale ţări din zonă au datorii publice de circa 40% din PIB, scrie WSJ.

Ungurii sunt în mod particular sensibili la o scădere a forintului, creditele în valută acesate de aceştia reprezentând echivalentul a 21% din PIB. O depreciere a monedei ar conduce la reducerea consumului privat în această ţară.

Totodată, anumite ţări din Europa de Est vor fi lovite de dezvoltarea mai lentă a Europei de Vest, deoarece au o economie bazată pe exporturi. Republica Cehă, unde exporturile reprezintă 75% din PIB, va avea cel mai probabil de suferit, creşterea PIB-ului ţării fiind de aşteptat să scadă de la 2,4% în acest an la circa 1% la anul, potrivit unei estimări UBS.

Economiile mai echilibrate, cum este cea a Poloniei, unde economia este bazată pe consum privat şi investiţiile, este de aşteptat să fie mult mai rezistente.

Băncile, o problemă generală

În Europa emergentă au pătruns multe din băncile Europei de Vest în ultimele două decenii. Băncile străine deţin majoritatea covârşitoare a capitalurilor bancare din aceste ţări: în Polonia aceste deţin 72% din totalul activelor din sistemul bancar iar în Cehia 97%. Cu un raport credit/depozite supraunitar, toate aceste bănci au fost ani la rândul dependente de capitalurile furnizate de grupurile mamă.

La apariţia crizei financiare din 2008, băncile străine şi-au menţinut expunerea pe aceste pieţe, datorită acordului de la Viena. Dar luând în calcul lipsa de fonduri cu care se confruntă acum băncile mamă, cea mai bună alternativă care se întrezăreşte este o scădere a expunerii în mod controlat.

Retragerea băncilor vestice ar putea costa PIB-ul Europei emergente circa 0,5 – 1 puncte la anul.

Pentru anul viitor, guvernul estimează că România va avea o creştere economică de 2,1%.