Fondul Monetar Internaţional (FMI) susţine că leul este mai „greu“ decât ar trebui. Astfel, FMI estimează că moneda naţională este supraevaluată cu circa 10%, iar un curs real de schimb ar însemna ca un euro să valoreze 5,2 lei, notează Adevărul. Cursul real al leului în raport cu euro ar trebui să fie, de fapt, cu zece procente mai mare, au calculat experţii FMI, în cel mai recent raport referitor la România. Aceştia susţin că leul este departe de nivelul pe care l-ar dicta fundamentele economiei, iar principalul motiv care a generat această deconectare îl reprezintă politica fiscal-bugetară.

Şi Raiffeisen Bank consideră că leul este supraevaluat, dar cu numai 5%, declară Ionuţ Dumitru, economist-şef al băncii şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. „În România productivitatea creşte mai încet decât cresc salariile, iar asta înseamnă un factor negativ pentru cursul de schimb. Fundamental, dacă salariile cresc mai repede decât productivitatea, cursul ar trebui să se deprecieze. Iar noi avem de câţiva ani de zile o creştere mai rapidă a salariilor decât productivitatea. Adică în mod fundamental cursul ar fi trebuit să se deprecieze în ultimii ani”, spune Ionuţ Dumitru.

Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank, sublinia într-o analiză recentă că „nimic nu pare capabil să destabilizeze leul românesc”, nici măcar evaluarea dureroasă a economiei româneşti realizată de FMI sau agitaţia politică, cu demisia şefului Senatului şi ruperea coaliţiei de guvernare.

Daniel Dăianu, actualul preşedintele al Consiliului Fiscal, nu este însă de aceeaşi părere şi se arată surprins de poziţia FMI. El susţine că aprecierea instituţiei internaţionale cu privire la un nivel de echilibru al cursului de schimb „este cu imprecizii mari”. De asemenea, o depreciere a leului în acest moment ar creşte presiunile inflaţioniste şi ar declanşa o criză a leului, afirmă Dăianu.

Economiştii sunt de părere că în cele din urmă va avea loc o ajustare a cursului de schimb şi pledează ca ea să fie făcută pe partea bugetară. Mai precis, Ionuţ Dumitru spune că tendinţele fundamentale de depreciere a leului „mai devreme sau mai târziu se vor materializa”. El sugerează că Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, care creează presiuni pe curs. Şi Daniel Dăianu sugerează că protejarea leului are nevoie, în principal, de o corecţie pe latura bugetară. Abia dacă vor exista presiuni serioase pe piaţa valutară, atunci va interveni şi Banca Naţională prin întărirea politicii monetare. Fondul Monetar a solicitat autorităţilor române să demareze un proces de consolidare fiscală, prin măsuri de calitate, care să ajute la scăderea deficitului bugetar şi a celui comercial, şi de asemenea să reevalueze noua lege a pensiilor.

Te-ar putea interesa și: