Un exemplu concludent al situației în care ne aflăm este faptul că în ultimii șapte ani o astfel de pensie s-a majorat cu 300%. Însă de unde a pornit sămânţa de scandal numită sec pensie specială şi care a ajuns un fruct al pasiunii gustat de zeci de mii de norocoşi? 

Revista Capital vă prezintă un altfel de istoric al acestui sistem, cu detalii necunoscute marelui public. Totul prin ochii unui fost şef al Casei de Pensii, Doina Pârcălabu. „Pe datele publice în iunie 2017, pentru 8.615 persoane speciale, plătite pe 7 tipuri de legi, în afara contribuţiei proprii, statul plăteşte lunar 54 milioane lei pentru a completa şi plăti pensiile speciale. Înseamnă că, în medie, statul plăteşte pe lună, pentru fiecare dintre ei peste 6.000 lei pe lună. Asta în condiţiile în care fiecare dintre aceşti beneficiari are o pensie medie aferentă propriei contribuţii de doar 2.200 lei pe lună. În timp ce, pentru pensia socială minimă garantată, la peste un milion de beneficiari, statul cheltuieşte aproximativ 160 milioane lei pe lună, la o medie de 175 lei pentru fiecare persoană. În concluzie, cheltuielile cu pensiile speciale pentru 8.615 oameni reprezintă o treime din bugetul alocat plăţii pentru un milion de oameni“.

 

De unde a pornit

Supapa a fost deschisă în 2001. Sistemul militarizat a avut atunci parte de cadoul unei legi proprii care viza pensionarea. Soldaţii, poliţiştii şi angajaţii din servicii au fost practic primii care s-au bucurat de pensii speciale. Informaţiile din interiorul celor cu uniformă sunt extrem de sărace legate de numărul real al beneficiarilor. În 2010 se ştia că se aflau în plată 68.000 poliţişti pensionari, iar restul erau militari, până la un total de 150.000 persoane. Acum, estimările arată că cifra poate ajunge şi la 250.000 persoane provenite din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale care încasează pensie specială. 

Când a venit perioada de austeritate din timpul crizei, darul le-a fost luat, la fel cum s-a întâmplat cu toţi pensionarii speciali, cu excepţia magistraţilor. Cu hârtiile pe masă în faţa instituţiilor financiare internaţionale, în vederea obţinerii împrumuturilor, guvernul condus de Emil Boc a hotărât încorporarea acestor pensii în sistemul de pensii de stat. S-a ajuns astfel la anularea pe această cale a tuturor beneficiilor de care se bucurau cei care au fost angajaţi ai MAI şi MApN . În tabloul măsurilor de austeritate, mişcarea alipirii la sistemul de pensii de stat al celor militare a fost necesară pentru ca decizia tăierii pensiilor să nu poată fi atacată la Curtea Constituţională pentru discriminare. Însă, în anul 2015, guvernarea USL a redeschis această rană din buget şi le-a oferit celor cu pensii micşorate în 2010 şi mai mulţi bani decât aveau înainte de tăieri, aşa cum punctează chiar Doina Pârcălabu, fost Preşedinte al Casei de Pensii, în perioada ianuarie 2009 – mai 2012. „Pe principiul Dreptate până la capăt, legile speciale au reintrat toate în vigoare în 2015.

Mai grav este că au devenit mult mai generoase decât erau înainte. Pentru militari, din 2001, pensia era 65% din baza de calcul. Din 2015, baza de calcul urcă la 80% din venit, cu precizarea că de atunci au devenit relevante pentru calculul pensiei şi sumele obţinute din solde, banii de alimente sau de haine“, a explicat Doina Pârcălabu.

Când dreptatea e în mâna lor

 

Un grup cu adevărat elitist în cadrul sistemului de pensii speciale sunt magistraţii. Acum sunt în plată 3.354 beneficiari, cu o pensie medie lunară de 10.789 lei. Interesant este faptul că din contribuţia proprie, valoarea pensiei este de doar 2.206 lei pe lună, restul fiind suportat de la bugetul de stat, adică, în medie 9.705 lei, aşa cum arată datele pe luna iunie din statistica publicată de Casa de Pensii. Din 2004 magistraţii au avut legea lor. La tăierile din 2010 s-a văzut însă cât de speciali sunt. „În 2010 au fost practic abrogate toate legile pensiile speciale. În vara acelui an, însă, magistraţii au decis pe cale juridică faptul că legile care li se aplicau lor erau constituţionale, aşa că beneficiile lor s-au păstrat. Mai mult, un judecător CCR, la fel ca şi unul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de pensie indiferent de vârstă, chiar dacă nu are 25 ani de magistratură, cu nişte penalizări, dar şi cu bonusuri. Mai exact, reprezintă 80% baza de calcul. Dacă are sub 25 ani de muncă, baza se diminuează cu un punct procentual. Însă dacă are peste 25, baza creşte cu un punct. De exemplu, la 26 ani de magistratură, pensia reprezintă 81% din baza de calcul“, a explicat fosta şefă a Casei de Pensii. Cât despre grefieri, beneficiari de pensii speciale din 2005, acum sunt în plată 1.725 persoane. Cu o pensie medie de 3.635 lei, suma virată de la buget, în medie, este de 2.185 lei pe lună, pensia din contribuţia directă fiind de doar 1.530 lei.

 

O altă categorie specială de români este cea a angajaţilor de la Curtea de Conturi. Legea care le asigură o bătrâneţe liniştită a apărut în 2008, cu pauza impusă de guvernul Boc. La nivel naţional sunt în acest moment 570 beneficiari, cu o pensie medie de 7.532 lei pe lună, cu un ajutor de la buget de 4.718 lei, pe lângă pensia de drept. Povestea bănoasă a celor de la Curtea de Conturi a început mai întâi cu şefii de la Bucureşti, 18 de toţi. Mai apoi, auditorii din teritoriu au vrut şi ei pensii pe măsură. Înainte ca legea să îi includă şi pe ei pe lista de beneficiari de pensii speciale, totul a plecat de la lupte duse pe cont propriu. „Am avut procese înainte de 2010. Două cazuri. Au mers în instanţă şi au cerut pensie mărită. Unul dintre ei a pierdut aici, la Bucureşti. A mers la Craiova, şi-a făcut mutaţie în judeţ şi acolo completul de judecată i-a dat câştig de cauză în termen foarte scurt. Aşa că i-au fost plătite drepturi inclusiv din urmă“, a mai spus Doina Pârcălabu.

Pensii la nivel înalt

Personalul diplomatic a primit primele pensii speciale din 2005, până în 2010, reluate din 2015. Ultimele date de la Casa de Pensii arată că acum ţara are 835 pensionari din Corpul Diplomatic şi consular. Pensia medie este de 5.398 lei pe lună, sumă la care statul contribuie, în medie, cu 3.472 lei. De lege specială s-au bucurat şi funcţionarii publici parlamentari încă din 2006, cu aceeaşi pauză de cinci ani. Numărul acestor pensionari este acum de 691, cu o pensie medie 3.432 lei pe lună, 2.050 lei din contribuţie şi 1.830 lei de la stat. Alături de ei se mai bucură de venituri consistente şi aviatorii. Legea ce îi priveşte a apărut iniţial în 2007. În iunie 2017 existau 1.440 beneficiari, cu o pensie medie de 10.863 lei pe lună. Statul suportă 8.126 lei din această sumă.

Săptămâna trecută, parlamentarii, convocați în sesiune extraordinară pentru a discuta și aproba proiectul de OUG adoptat recent de Guvern, nu au întrunit cvorumul necesar, astfel că specialii se pot bucura în continuare de pensile mari. Liderii politici consideră că OUG prin care se plafonează pensiile speciale, care nu mai pot depăşi valoarea salariilor aflate în plată în baza cărora s-a calculat pensia, nu rezolvă problemele din sistem, permiţând în continuare venituri disproporţionate pentru generali sau chestori care îşi „aranjează“ salarii mari, pentru a beneficia de pensii mărite. „Trebuie să existe dreptate între pensionari, fiecare să beneficieze de o pensie care să depindă de contribuţia pe care a virat-o la bugetul de pensii de-a lungul perioadei în care a fost active“, a declarant, recent, președintele PNL, Ludovic Orban. El afirmă că susţine eliminarea acestor pensii speciale, criticând şi măsurile luate de Guvern faţă de pensiile militarilor. „Noi am susţinut restrângerea aplicabilităţii acestor pensii doar pentru cei care efectiv sunt militari combatanţi, nu extinderea acestor pensii speciale şi către poliţişti, şi către alte categorii asimilate angajaţilor cu haină militară. Nu s-a ţinut cont de punctul nostru de vedere. PSD a dat pensii speciale, iar acum văd că PSD ia o parte din pensiile speciale, fiind departe de a face dreptate în sistem“, a precizat Orban.

Te-ar putea interesa și: