Criza pensiilor se apropie
România se află în fața unei provocări istorice. Dacă nu se iau măsuri rapide și eficiente, sistemul public de pensii riscă să se prăbușească începând cu anul 2030, iar aproximativ un milion de vârstnici ar putea rămâne fără niciun venit.
Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la dezechilibrele majore care se adâncesc în bugetul public, în contextul unui val masiv de pensionări care va pune o presiune imensă pe resursele statului.
O bombă demografică cu efect întârziat
Generația născută în perioada exploziei demografice din anii ’60 – cunoscuți drept „decreței” – se apropie rapid de vârsta pensionării. Aproximativ 1,6 milioane de români vor ieși din câmpul muncii în următorii ani, iar statul se va confrunta cu o sarcină aproape imposibilă: să plătească lunar pensii pentru peste 6,5 milioane de persoane, față de cele 5 milioane actuale.
Această dinamică demografică va genera un impact financiar fără precedent. Statul cheltuie deja peste 13,7 miliarde de lei lunar pentru pensii, iar recalcularea din toamna anului 2024 a adăugat alte 2,5 miliarde de lei la nota de plată lunară. Iar acesta este doar începutul.
Bugetul de pensii, în pragul colapsului
Experții în economie avertizează că fondurile publice nu vor putea susține o asemenea povară. „Pur și simplu, nu vor mai fi bani suficienți pentru toți pensionarii,” spun analiștii. Și asta nu doar din cauza numărului mare de beneficiari, ci și din cauza unui alt factor critic: randamentul slab al contribuțiilor.
Vicepreședintele CFA România, Andreea Nică, atrage atenția asupra unui paradox dureros: milioane de români vor primi la pensie sume semnificativ mai mici decât ceea ce au plătit de-a lungul vieții în sistem. Speranța de viață relativ scăzută – aproximativ 74 de ani – amplifică această problemă. Mulți nu vor mai apuca nici măcar să-și recupereze contribuțiile, iar statul nu le va putea oferi o bătrânețe decentă.
Creșteri fără acoperire și salarii de subzistență
Creșterile de pensii operate în 2024, fără o bază bugetară solidă, au adâncit și mai mult dezechilibrul.
„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată într-o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent”, explică Andreea Nică.
În paralel, salariile – în special cele din mediul privat – au rămas la un nivel scăzut. Peste un milion de români câștigă salariul minim, iar contribuțiile lor nu pot susține nici măcar propria viitoare pensie.
„Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, mai precizează Andreea Nică.
Ce urmează dacă nu se schimbă nimic?
Fără intervenții curajoase și reforme structurale, sistemul de pensii al României riscă să intre în colaps. Specialiștii propun trei direcții majore de acțiune:
-
Majorarea vârstei de pensionare, pentru a reduce presiunea pe sistem;
-
Revizuirea nivelului pensiilor, în funcție de sustenabilitatea bugetară;
-
Creșterea contribuțiilor și stimularea muncii pe termen lung, inclusiv la vârste înaintate.
