Pensii, salarii și taxe în 2027. Ce se schimbă pentru români până la Crăciun. Adrian Negrescu explică ce decizii ar putea lua noul Guvern

Românii nu ar trebui să se aștepte la majorări de pensii sau salarii înainte de Crăciun, chiar dacă Guvernul condus de Luca Niculescu va obține votul de încredere al Parlamentului. Economistul Adrian Negrescu consideră că noul Executiv ar trebui să se concentreze pe plata datoriilor acumulate de stat, pregătirea bugetului pentru 2027 și evitarea introducerii unor noi taxe. Potrivit acestuia, deciziile luate până la sfârșitul anului ar putea influența direct stabilitatea financiară a populației și a companiilor.

Ce se poate schimba pentru români până la Crăciun. Adrian Negrescu: Nu trebuie să se aștepte la bani în plus

Eventuala învestire a Guvernului Niculescu ar putea permite adoptarea unor măsuri economice importante înainte de sfârșitul anului 2026. Cu toate acestea, efectele directe asupra veniturilor populației ar urma să fie resimțite în principal din 2027.

Economistul Adrian Negrescu a explicat, pentru Newsweek România, că perioada rămasă până la finalul anului este prea scurtă pentru realizarea unor reforme economice de amploare, însă suficientă pentru adoptarea unor decizii care să limiteze incertitudinile financiare.

„În acest timp nu poate reforma economia, dar poate evita ca 2027 să înceapă cu un nou șoc pentru români”, a declarat economistul.

Programul de guvernare prevede realizarea unei rectificări bugetare în maximum 30 de zile de la învestire, dar nu mai târziu de 30 noiembrie. De asemenea, bugetul pentru anul 2027 ar trebui adoptat până la sfârșitul lunii decembrie.

Printre măsurile prevăzute pentru anul viitor se numără indexarea pensiilor, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și introducerea unor scutiri de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane.

Totodată, până la 31 decembrie ar urma să fie aprobate reglementările privind noile conturi de economii și investiții.

Adrian Negrescu consideră că aceste decizii vor influența mai degrabă cadrul fiscal aplicabil în 2027 decât veniturile încasate de români în ultimele luni ale acestui an.

„Pentru oamenii simpli, asta înseamnă că până la 31 decembrie se vor schimba mai degrabă regulile pentru anul viitor decât veniturile din acest an”, a explicat economistul.

Acesta susține că una dintre cele mai importante măsuri ar fi evitarea unor noi modificări fiscale neașteptate.

„În esență, românii nu trebuie să se aștepte la bani în plus până la Crăciun. Ce pot primi în aceste zece săptămâni este ceva mai rar în ultimii ani: liniștea că în ianuarie nu vor veni noi taxe peste noapte. Dacă guvernul reușește doar atât, a făcut deja mult.”

Prima măsură pe care ar trebui să o ia noul Guvern. Plata datoriilor acumulate de stat

În opinia economistului, una dintre prioritățile viitorului Executiv trebuie să fie achitarea restanțelor financiare către companii, instituții și beneficiarii unor drepturi sociale.

Adrian Negrescu consideră că rectificarea bugetară ar trebui construită în jurul acestei probleme, astfel încât fondurile disponibile să fie direcționate către obligațiile de plată deja existente.

„Prima decizie după învestire ar trebui să fie o rectificare bugetară construită în jurul plății arieratelor statului.”

Economistul a atras atenția asupra sumelor restante către furnizorii de energie, estimate de acesta la aproximativ 8 miliarde de lei, pe baza datelor ANRE.

La aceste obligații se adaugă rambursările de TVA întârziate, indemnizațiile pentru concedii medicale și facturile neachitate ale spitalelor.

Potrivit lui Adrian Negrescu, achitarea acestor datorii ar putea produce efecte concrete înainte de sărbătorile de iarnă, atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri.

„Bolnavii și-ar primi banii pentru concediile medicale, iar firmele ar primi rambursările de TVA și ar avea lichidități să plătească salarii și furnizori înainte de sărbători. Spitalele ar putea funcționa fără întreruperi în lunile de iarnă.”

În cazul companiilor din sectorul energetic, plata restanțelor ar putea reduce presiunea asupra situației lor financiare și riscul ca întârzierile să se reflecte ulterior în prețurile suportate de consumatori.

„Un stat care nu își plătește facturile nu poate cere disciplină fiscală de la cetățeni și companii. Primul semnal al noului guvern ar trebui să fie simplu: statul își plătește datoriile la timp.”

România riscă noi majorări de taxe în 2027. Avertismentul economistului

Adrian Negrescu atrage atenția că una dintre principalele provocări pentru viitorul Guvern va fi respectarea obiectivelor bugetare într-un context economic dificil.

Ținta de deficit de 5,2% din produsul intern brut pentru anul 2027 ar putea fi greu de atins, mai ales după un an caracterizat de stagnare economică.

În aceste condiții, adoptarea unor măsuri sociale fără identificarea unor surse clare de finanțare ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Fiecare măsură socială anunțată fără sursă de finanțare clară poate deveni, la primăvară, motiv pentru noi creșteri de taxe sau pentru o nouă rundă de critici din partea agențiilor de rating.”

Economistul consideră că viitorul Executiv trebuie să evite asumarea unor angajamente financiare care nu pot fi susținute prin veniturile disponibile.

În același timp, Guvernul va trebui să acorde atenție fondurilor europene, în special cererilor de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Validarea acestora și continuarea proiectelor deja începute sunt considerate importante pentru evitarea unor blocaje suplimentare în economie.

Bugetul pentru 2027, un test important pentru viitorul Executiv

Economistul consideră că deciziile adoptate în ultimele luni ale anului vor avea un rol important în stabilirea direcției economice a României pentru 2027.

Potrivit acestuia, o rectificare bugetară bazată pe promisiuni fără finanțare ar putea accentua incertitudinile existente și ar putea afecta încrederea populației și a mediului de afaceri.

„Zece săptămâni sunt prea puține pentru reforme, dar suficiente pentru a pierde încrederea.”

Adrian Negrescu susține că viitorul Guvern trebuie să prezinte o situație realistă a finanțelor publice și să stabilească în mod transparent prioritățile pentru anul următor.

„Dacă rectificarea va fi o listă de promisiuni fără acoperire, ianuarie va aduce aceeași incertitudine pe care românii o trăiesc de doi ani. Dacă va fi un buget sincer, care plătește datoriile și spune clar ce urmează, guvernul își câștigă dreptul de a cere răbdare pentru restul mandatului.”

România are un Guvern interimar de peste cinci luni

Discuțiile privind măsurile economice au loc într-un context politic marcat de prelungirea perioadei de interimat la conducerea Executivului.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD, AUR și PACE – Întâi România.

Ulterior, au existat mai multe încercări de formare a unui nou Cabinet.

Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie, însă și-a depus mandatul zece zile mai târziu, după ce nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară.

A urmat Adrian Veștea, desemnat pe 14 iunie, al cărui guvern a fost respins de Parlament pe 22 iunie.

A treia propunere a fost Siegfried Mureșan, desemnat pe 17 septembrie. Parlamentul a respins programul de guvernare și lista miniștrilor propuși la votul din 30 septembrie.

Luca Niculescu, desemnat de președintele Nicușor Dan la începutul lunii octombrie, reprezintă a patra propunere pentru funcția de prim-ministru.

În cazul în care va obține votul Parlamentului, viitorul Executiv va avea de gestionat atât obligațiile financiare acumulate de stat, cât și pregătirea bugetului pentru anul 2027, într-o perioadă marcată de presiuni asupra finanțelor publice.