Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Pe tubul catodic, pelicula sau scindura, tinerii artisti traiesc la limita

Autor: | | 0 Comentarii | 150 Vizualizari

Fascinatia filmului sau magia teatrului continua sa fie pentru multi tineri motivul pentru care doresc sa intre i lumea artistilor. Atrasi de lumina reflectoarelor si de farmecul itimplarilor care vin sa ilature monotonia vietii obisnuite, putini sunt cei care vad sau stiu ce se petrece i spatele camerelor de filmat si al scenei. Dincolo de aura de mister si inefabilul existentei artistilor se afla, de cele mai multe ori, o continua lupta pentru un rol, o idee sau macar o iluzie. Admiratia si ap

Fascinatia filmului sau magia teatrului continua sa fie pentru multi tineri motivul pentru care doresc sa intre i lumea artistilor. Atrasi de lumina reflectoarelor si de farmecul itimplarilor care vin sa ilature monotonia vietii obisnuite, putini sunt cei care vad sau stiu ce se petrece i spatele camerelor de filmat si al scenei. Dincolo de aura de mister si inefabilul existentei artistilor se afla, de cele mai multe ori, o continua lupta pentru un rol, o idee sau macar o iluzie. Admiratia si aplauzele spectatorilor se cistiga cu sacrificii pe care numai cei care se daruiesc neconditionat artei le pot face pina la capat.

in ultimii ani numarul celor dispusi sa se jertfeasca doar de dragul gloriei a tot scazut. Dovada cozile tot mai mici la admiterea la facultatile de teatru si film. "inainte de ‘89 erau cam 360 de candidati pe cele aproximativ 10 locuri la film si regie teatru si vreo 500 de candidati pentru tot cam atitea la teatru si regie imagine - aflam de la prorectorul Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, dl Laurentiu Damian. Examenele durau de la doua saptamini i sus. Erau foarte multe etape, iar intrarea era o performanta." Eforturile erau i buna masura rasplatite. La Cassandra se adunau directorii teatrelor din toata tara si alegeau studentii chiar din timpul spectacolelor pentru a-i angaja pe marile scene de la Cluj, Oradea, Iasi, Craiova, dar si Piatra Neamt… Cei mai buni absolventi de la cinematografie primeau repartitie la Buftea sau la studioul Al. Sahia. Provocarea profesionala era deosebita, pentru ca anual se realizau 25-30 de filme artistice si nenumarate documentare. Studentii mai slabi erau dati pe mina televiziunii nationale.

Culmea, i acest moment, zona zero este reprezentata de posturile de televiziune private si publice. Accesul i teatru si cinematografie a devenit exceptia de la regula. in zece ani lucrurile au luat o itorsatura de 180°. Oferta de pregatire s-a diversificat foarte mult, i timp ce permeabilitatea pietei muncii a scazut. Lipsa de perspectiva i cariera a rarit si cozile la admitere de la citeva sute de candidati la o suta, cel mult doua. in noile conditii, IATC-ul si-a schimbat nu numai numele i UNATC, dar si sistemul de pregatire. Pe linga specializarile i regie film si imagine, s-au creat sectiile de comunicare audio-vizuala si multimedia. "Nemaiavind nici macar o revista de cinema - spune cu regret dl Laurentiu Damian - am iceput sa ne preocupam de formarea redactorilor de televiziune, a autorilor de emisiuni TV si chiar a celor pentru presa scrisa. Am diversificat cursurile i zona de comunicare pentru ca studentii sa poata avea acces i mass media. I-am iarmat cu o buna pregatire i domeniul video clipurilor muzicale, de reclama, filmelor de scurt metraj, pentru a face fata la contactul dur cu piata muncii." La facultatea de teatru a luat avint sectia de regie, la fel si cea de marionete si scenografie, unde anual s-au scos la concurs 4-5 locuri. Motivul l-a constituit oferta de angajare existenta, i provincie i special.

Un pact de colaborare universitara

Date fiind costurile foarte mari pe cap de student, suflul exploziei ivatamintului particular nu a atins decit tangential zona artistica. Dupa ‘89 a luat fiinta Facultatea Media, ancorata isa puternic i piata muncii prin Media Pro si ProTV, care sponsorizeaza bursele studentilor talentati si absorb i mare parte absolventii. Conducerea UNATC priveste i schimb oferta de pregatire de la Hiperyon ca o dublare inutila a sistemului de ivatamint artistic de stat. Visul prorectorului Laurentiu Damian este ca toate aceste facultati sa-si dea mina si sa icerce sa functioneze ca una singura. Marea unire nu vizeaza si pregatirea pentru zona teatrala, chiar daca si aici studentii au probleme la absolvire. Cheltuielile sunt mai mici si, cu putina bunavointa, teatru se poate face oriunde. Chiar se icearca introducerea modei teatrului pe strada, i aer liber sau la diverse evenimente mondene. Studentii de la facultatile particulare ifiintate pe la Craiova, Iasi, Constanta sunt optimisti. Ei cred ca n-or sa mai dureze mult discutiile directorilor referitoare la forma cea mai potrivita de angajare itr-un teatru: pe contract de colaborare, pe contract de munca sau pur si simplu, la mica itelegere, pe spectacol. De cind a aparut moda cu CV-urile si la romini, actorii au iceput sa le trimita i toate partile. Cite unii, mai norocosi sau mai talentati, reusesc sa prinda contracte cu producatorii straini care fac filme i colaborare cu firmele de productie autohtone. Un rol cit de mic pe linga Costa Gavras, spre exemplu, sau pe linga Zefirelli, care se pregateste sa toarne si el un film i Rominia, ar putea fi un pas urias i cariera artistica a oricarui tinar. Cum la fel de benefic pentru o evolutie ulterioara pe marile scene ale Capitalei ar putea fi ocolul pe la teatrele din provincie, care au nevoie de actori si regizori. Formula este putin agreata de cei care s-au deprins cu drogul vietii artistice bucurestene, dar ramine deocamdata singura pentru cei care nu vor sa se dea jos de pe… "scindura".

in ultima vreme, tot mai multi se vad nevoiti sa abandoneze visele primilor ani de studentie, cind partida se joaca pe o singura carte, desigur cistigatoare. Dupa absolvire, doar 10-15% au sansa sa profeseze i domeniul cinematografiei rominesti de la iceput de mileniu, cind numarul filmelor a ajuns sa fie sub zero, ca si indicatorul natalitatii. Restul se idreapta spre multimedia, zona contactata din timpul facultatii de studentii mai descurcareti. Unii dintre ei chiar ajung sa lucreze i studiouri foarte importante de sunet sau i firme de publicitate. Studentii de la regie film si televiziune sau operatorii se descurca si ei bine. Aproximativ jumatate se angajeaza din timpul facultatii i industria video clipurilor sau i televiziunile particulare. Definitiv abandoneaza doar vreo 15%. in mod paradoxal, procentul este de doua ori mai mare i cazul absolventilor de teatru, care au oferte multiple pe piata artistica din provincie. Nu exista, i schimb, abandon din partea celor care se specializeaza pentru regie teatru, scenografie sau marionete.

Dincolo de statistici si pronosticuri irelevante pentru o lume atit de aparte cum este cea artistica, i memoria sau sufletul oamenilor obisnuiti nu ramin decit marile talente.    

Evenimente speciale i viata unui artist

Chiar daca a recunoscut, itr-un tirziu, mai mult tras de limba, Justinian Radu a fost dus de mina i lumea artei de tatal sau. "Amindoi parintii mei sunt economisti de profesie. Tata facuse i tinerete o scoala populara de arta si i timpul liber se ocupa de instruirea unei brigazi artistice. Eu ma distram printre ei, doar eram baiatul lui Aurica." Justinian isi aminteste cu mare precizie imaginea lui Florin Piersic din primul spectacol de teatru, "Oameni si soareci", la care a mers cind avea numai trei ani si jumatate. "Parintii m-au ajutat sa-mi dezvolt personalitatea - apreciaza interlocutorul nostru. in clasa itii am fost desemnat sa joc rolul repetentului itr-o piesa regizata de tovarasa. Am venit acasa tare suparat ca mi s-a dat un rol negativ. Am rupt patul de plins. Mama m-a icurajat spunindu-mi ca este singurul personaj din sceneta care rosteste cele mai multe replici. S-a itimplat sa joc si i locul unui alt coleg, care nu mai stiu ce patise... Oricum, eu ivatasem replicile tuturor colegilor mei."

in timidele icercari artistice din primele clase s-a deprins totusi cu drogul aplauzelor. La 14 ani, chiar de ziua de nastere, cautind un anticariat de unde sa cumpere o istorie universala a teatrului, a descoperit studioul Cassandra. "Am stat mult timp si m-am uitat la toate pozele expuse acolo. in sticla vitrinei imi vedeam chipul printre marii artisti. Atunci mi-am propus sa ajung cu adevarat printre ei, peste opt ani. in liceu era tratat deja ca o vedeta. Justinian organiza toate serbarile si oferea spectacole profesorilor, i sensul bun al cuvintului.

Debut la teatrul Bulandra, i anul Ir

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.