In aceeasi situatie se regasesc astazi state ca Germania, Franta, Italia, doar profesorul este altul – Comisia Europeana. Nevoia lor de crestere, de tehnologie si de recuperare a decalajului de dezvoltare ce le separa de SUA le-a determinat sa calce repetat in picioare Pactul de Stabilitate si Crestere, ale carui reguli si principii functionau poate in anii ‘90, dar care astazi sunt cu siguranta depasite de evenimente.

In teorie deci, Romania fara Fond ar trebui sa cunoasca in cele 14 luni ce o mai separa de Uniunea Europeana un boom economic fara precedent. Asta nu se va intampla, iar aici intervine partea trista a divortului de FMI. De ce? Simplu, Fondul ne-a lasat fara acord pentru ca nu a dorit sa gireze experienta romaneasca legata de cota unica de impozitare a veniturilor. Ar fi insemnat, in viziunea lui Emmanuel van der Mennsbrugghe, seful misiunii FMI pentru Romania, sa aprobe un experiment ce nu s-a dovedit un succes. si mai exista un aspect: board-ul FMI este format din reprezentantii statelor dezvoltate ale lumii, iar dintre acestea cel putin trei mari puteri europene sunt impotriva unei revolutii fiscale de tipul impozitarii unice. Dealtfel, Romania a fost vehement acuzata de tentativa de dumping fiscal, dupa modelul Slovaciei.


Ce se va intampla mai departe este previzibil doar intr-o oarecare masura. Pietele internationale de capital ne vor fi mai greu accesibile. Oricum, Romania nu-si propune cresterea gradului de indatorare pe aceasta cale. Poate insa miza pe cartea investitiilor directe de capital. A facut-o intotdeauna, dar girul Fondului nu a fost suficient pentru a convinge capitalul ca economia romaneasca este profitabila. In aceste conditii, dezechilibrele economice pot fi evitate doar daca Guvernul si vremea se ajuta reciproc.


Primul, evitand cheltuielile generatoare de consum – cresteri salariale, investitii etc., cea de-a doua punand umarul la un an agricol record, cum a fost 2004.

Salarii europene versus salarii romanesti

FMI spune ca frecventele cresteri in sectorul public au ridicat salariile cu pana la 50% si recomanda ca, pe viitor, majorarile salariale sa fie in linie cu productivitatea. In plus, FMI vrea ca majorarea salariilor din sectorul public sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. “In caz contrar, cheltuielile salariale vor creste, subminand obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si capacitatea de a absorbi fonduri europene”, mai arata Emmanuel van der Mensbrugghe, seful misiunii FMI pentru Romania.


PRO: “Toti analistii recunosc acest aspect: salariile nu trebuie crescute decat, cel mult, in ritm cu productivitatea. In cazul in care nu procedezi asa, te poti trezi cu o inflatie crescuta si cu un deficit de cont curent mare. In plus, asta pune bete in roate si Bancii Nationale, in politica sa de tintire a inflatiei si iti incetineste dezvoltarea”, explica Lucian Albu, Institutul de Prognoza al Academiei Romane.


CONTRA: “Toata lumea vorbeste despre faptul ca in Romania este coruptie pentru ca salariile functionarilor sunt mici, dar cand le majoram salariile, atunci sunt critici. Am anuntat FMI ca vom majora salariile macar la nivelul inflatiei, tinand cont ca, intr-adevar, in anul 2004 au fost luate o serie de decizii care sunt peste posibilitatile normale economice”, crede premierul Calin Popescu Tariceanu.

Cat de mare este macro?

FMI, prin vocea lui van der Mensbrugghe, sustine ca productivitatea si cresterea economica au inceput sa se micsoreze si asta in ciuda rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum. FMI mai crede ca ritmul de crestere al importurilor a inrautatit pozitia contului curent, datoria externa a crescut si, in pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, lucru care s-a vazut intr-o scadere accentuata a competitivitatii.


PRO: “Ramane de vazut cat de repede se va misca economia. Am vazut ca, desi am venit dupa un an de crestere economica foarte mare, 8,3%, ne-a fost foarte greu sa ne atingem tinta de crestere pe anul acesta. Este nevoie sa se mai umble putin la politici. E foarte greu sa obtii o scadere a deficitului de cont curent, asa cum si-o propune Guvernul, si sa limitezi importurile sau consumul. Asta se poate face doar daca Romania ar produce toate bunurile pe care le cumparam sau daca nu se vor mai cumpara bunuri de import, ceea ce este imposibil”, spune Florin Catu, analist economic.


CONTRA: “tinta de crestere economica, de -5%, pe care si-a fixat-o Guvernul pentru anul viitor, este, cred eu, realista. In plus, eu cred ca lucrurile nu stau chiar atat de rau pe cat le zugraveste FMI. Romania si-a gasit un echilibru macro, fragil, ce-i drept, dar care poate fi gestionat, in conditiile in care Guvernul va dovedi ca este un administrator profesionist si nu cedeaza atacurilor partenerilor politici. Daca va ceda intr-un singur loc – majorarile salariale, toate echilibrele macro ar putea sa deraieze”, explica Cezar Mereuta, presedintele Centrului pentru Modelare Economica.
Functioneaza cota unica?


FMI nu vrea sub nici o forma sa fie “partas” la “experimentul” romanesc al cotei unice. “Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii ratei unice de impozitare si estimata la aproximativ un miliard de euro”, spune Mensbrugghe. In opinia sa, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu, iar ponderea in PIB a veniturilor guvernamentale sa creasca. “Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea educatiei, sanatatii, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de aderarea la UE”, arata FMI.


PRO: “Modificarile propuse pentru Codul fiscal nu vor aduce decat o foarte mica crestere a veniturilor. In schimb, vor produce o stare de mare instabilitate in randul oamenilor de afaceri. In plus, Economist Intelligence Unit nu crede ca majorarea TVA va putea fi amanata la infinit”, Joan Hoey, Senior Analyst, Economist Intelligence Unit.


CONTRA: “FMI a incercat sa impuna conditii inacceptabile in ceea ce priveste deficitul bugetar pe 2006, iar autoritatile romane sunt sigure ca indicatorii stabiliti pentru anul viitor, intre care si un deficit de 0,5% din PIB, nu vor fi depasiti. In plus, veniturile estimate pentru anul viitor sunt realizabile. Nu spun suficiente, dar realiste”, Sebastian Vladescu, ministru de finante.

Politica monetara nu e credibila

Pentru prima oara in istoria relatiei bilaterale, FMI critica Banca Centrala. “Misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobanzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia”, spune negociatorul-sef al FMI in relatia cu Romania.


PRO: “Guvernatorul a recunoscut el-insusi ca politica de tintire a inflatiei nu este cea standard, asa cum scrie la carte. si nici nu are cum, pentru ca sistemul bancar romanesc inca nu s-a maturizat. De anul viitor, insa, odata cu introducerea programului BASEL II, situatia se va mai reglementa. Bancile, cred eu, vor inceta sa mai speculeze diferenta dintre dobanzi”, crede Lucian Albu, Institutul de Prognoza al Academiei.


CONTRA: “Este un risc mare pe care ni-l asumam, pentru ca nu cred ca era momentul potrivit pentru renuntarea la acord. In absenta supravegherii din partea FMI, exista riscul aplicarii unor politici mai expansioniste, mai putin prudente, lucru reprosat Romanei in raportul Comisiei Europene”, arata Liviu Voinea, Grupul pentru Economie Aplicata.



“Prin recomandarile facute, FMI a avut o pozitie pe care romanul o exprima cu “sufla si in iaurt”. FMI a vorbit despre posibile derapaje intr-un orizont de timp pe care nu l-a putut defini.”

Sebastian Vladescu,

ministru de finante





Eliberarea Romaniei de Fond lasa rece UE

Ceea ce ingrijoreaza insa pe toata lumea este expunerea economiei romanesti la factorii de criza



In sine, ruperea tandemului cu FMI nu compromite aderarea la UE. Cauza despartirii este insa cel mai grav semnal de alarma de pana acum.

Fara indoiala, a existat o perioada in istoria recenta a negocierilor de aderare in care girul Fondului Monetar era absolut necesar Romaniei in relatia cu Comisia Europeana. Functiona ca o garantie ca economia tarii este pe linia de plutire in ceea ce priveste deficitul bugetar, inflatia si gradul de indatorare externa. Anii 2003 si 2004, prin performantele economice care i-au marcat, au fost etapa de declin a importantei cuvantului functionarilor de la Fond in fata celor de la Comisie. Cei din urma vedeau cu ochiul liber ca Romania depasise pericolul unei crize economice profunde. Faptul ca pentru prima data un guvern roman reusea sa duca pana la capat un acord cu FMI nu facea decat sa confirme sanatatea finantelor nationale.


Contextul economic s-a schimbat, iar Fondul a refuzat sa incheie un nou acord cu guvernul Tariceanu, invocand neincrederea in capacitatea acestuia de a tine in mana economia. Ghinionul nostru este, in acest moment, ca socotelile Fondului se potrivesc cu cele ale Comisiei Europene, semnalate in raportul de tara, si converg catre concluzia comuna ca avem o mare problema. Nu una de imagine, asa cum au avansat guvernantii, ci una de substanta. “Daca economia Romaniei functiona in parametrii planificati in vederea indeplinirii criteriilor aderarii, laudele sau criticile FMI nu contau. Acum insa, sunt importante, pentru ca intaresc punctele critice din raportul Comisiei Europene si am putea avea surpriza neplacuta sa le regasim in evaluarea din primavara anului viitor, de care depinde data aderarii”, este de parere fostul negociator-sef, deputatul Vasile Puscas.


Nu este singurul actor de pe scena politica pentru care contextul economic deosebit de dificil schimba raportul de forte in favoarea FMI. Deputatul liberal Mircea Cosea este de parere ca relatia cu Fondul nu mai corespundea de multa vreme etapei de dezvoltare in care ne aflam, dar nu este deloc convins ca fara restrictiile draconice impuse de expertii internationali economia va creste. “Nu exista premise de valorificare a libertatii de rigorile Fondului, pentru ca motorul cresterii, respectiv sectorul privat autohton, este decapitalizat si sufocat de fiscalitate”, considera Cosea. Cu alte cuvinte, am scapat de lanturile Fondului – este adevarat, fara sa vrem, dar nu culegem roadele libertatii castigate. Nu putem, iar ceea ce ne asteapta in 2007 nu este in nici un caz serbarea de bun venit in Uniunea Europeana, ci parastasul economiei romanesti, pentru ca pe piata interna unica nimeni nu trateaza cu menajamente “bolnavii” de pe urma carora se pot scoate profituri. Polonia si Ungaria simt asta pe pielea lor.



“Comisia Europeana nu are nici o pozitie fata de relatia Romaniei cu FMI. Este la latitudinea guvernului roman ce relatie are cu institutia respectiva.”

Laszlo Kovacs,

comisar european pentru buget si uniune vamala (interviu in exclusivitate pentru “Capital”, august 2005)





Pacatele Fondului Reteta FMI este un obstacol in calea dezvoltarii. Joseph Stiglitz, fost economist sef al Bancii Mondiale, castigatorul al premiului Nobel pentru economie, identifica etapele prin care FMI dreneaza de resurse economiile tarilor asistate:


• Austeritate bugetara. Urmareste echilibrarea bugetului public si eliminarea imprumuturilor guvernamentale. Acest lucru se cere unor tari in recesiune– numai ele apeleaza la FMI, in care deficitul bugetar este cauzat de declinul incasarilor bugetare. Masurile impuse agraveaza situatia.


• Rate inalte ale dobanzii, sub pretextul scaderii inflatiei. Efect: falimentarea companiilor viabile, ce nu pot tine pasul cu scumpirea creditelor de investitii.

• Liberalizarea pietei de capital, sub pretextul ca institutiile financiare internationale sunt mai solide decat cele nationale. Efect: bancile nationale sunt scoase de pe piata, iar accesul investitorilor la credite este redus.

• Privatizarea companiilor publice profitabile, sub pretextul ca un management privat le face mai competitive. Efect: statele pierd surse importante de venituri, ceea ce duce la slabirea generala a economiei si la incapacitatea de finantare a politicilor publice.Monetar International