Deputatilor, in sala unde se tine sedinta in plen, o mana de alesi asculta plictisiti discursurile unor colegi. Dupa ora 9, pe holuri incep sa apara si alti deputati. Se declanseaza un du-te-vino care dureaza aproape intreaga zi de lucru. Verva de care sunt cuprinsi unii parlamentari are o cu totul alta destinatie decat cea de a dezbate problemele tarii. Pentru cei mai multi, telefonul mobil este unealta principala. Se pun la cale afaceri, se dau interviuri presei, se trimit directive catre diversi subalterni pentru treburile lor casnice. Se mai fumeaza o tigara, doua, trei… In cele mai multe cazuri, sentimentul care se citeste pe fetele alesilor este cel de voiosie. Mai cu seama atunci cand spun ori asculta bancuri ori cand, mai ceva ca niste copii, pun la cale farse indreptate impotriva colegilor.Plictisitii sunt o alta categorie. Acestia se manifesta prin cascaturi zgomotoase, lecturi captivante sau chiar prin cate un pui de somn. Asa arata o zi obisnuita la Camera Deputatilor. Cu nimic mai diferit se intampla lucrurile si la Senat.In aceste conditii, nu e nici o mirare de ce activitatea foarte multor parlamentari arata dezastruos in statisticile oficiale. Exista zeci de alesi care, in trei ani de activitate parlamentara, nu au avut nici o initiativa legislativa, iar momentele in care au urcat la tribuna pentru o declaratie, interpelare sau interventie se numara pe degetele de la o mana. Pe scurt, se poate spune ca au dormit trei ani si au luat bani de pomana.In 2003, Camerei Deputatilor si Senatului le-au fost alocate de la bugetul de stat aproape 60 de milioane de dolari. Daca luam in calcul cei 344 de deputati si 141 de senatori, rezulta ca pentru fiecare parlamentar contribuabilii platesc din buzunar circa 125.000 de dolari pe an. In afara banilor cheltuiti pentru intretinerea celor doua camere ale Parlamentului si pentru personalul auxiliar, o buna parte din bugetele alocate se indreapta direct in beneficiul parlamentarilor: salarii, cazare, transport, telefoane, diurna, deplasari in strainatate si birouri teritoriale.Putini sunt politicienii care se pot lauda ca, prin activitatea lor, s-au facut cunoscuti publicului larg. Exista si demnitari, putini la numar insa, ale caror nume au fost mai putin mediatizate, dar care au fost activi in timpul acestor trei ani scursi de la alegerile din 2000. Din pacate, cei mai multi nu au avut nici o contributie la imbunatatirea cadrului legislativ si, implicit, a vietii romanilor. si isi merita cu prisosinta anonimatul.Mai exista si acea categorie de alesi ai poporului care s-au facut celebri prin cu totul alte activitati. Este si cazul unor nume din topul celor mai lenesi parlamentari, care sunt cunoscuti mai degraba ca artisti sau suspecti de comiterea unor inselaciuni.Situatia nu este necunoscuta. Inactivitatea din Parlament s-a perpetuat de la o legislatura la alta, dar nimic nu s-a intreprins pana acum pentru imbunatatirea modului de lucru din cele doua camere.