Un grup format din șase parlamentari de la PSD și PNL, inclusiv fostul ministru al Cercetării Sebastian Burduja și actualul ministru, deputatul PSD Bogdan-Gruia Ivan, a depus un proiect de lege la Senat cu privire la utilizarea semnăturii electronice, mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.

Care este obiectivul acestui proiect de lege?

Scopul inițiativei legislative este de a stabili un cadru juridic general și previzibil pentru utilizarea fiecărui tip de semnătură electronică – semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată și semnătura electronică simplă – și de a clarifica aspectele legale referitoare la semnăturile electronice, transmit inițiatorii în expunerea de motive.

De asemenea, proiectul de lege stabilește și condițiile pentru prestarea serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în acest domeniu.

„Legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.

În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic”, conform sursei citate.

De asemenea, legea reglementează „sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora”, se mai arată în documentul citat.

Se pune accent pe protecția datelor cu caracter personal

Inițiatorii proiectului de lege acordă o atenţie deosebită protecţiei datelor cu caracter personal, măsurilor de securitate cibernetică şi protecţia terţilor care îşi întemeiază conduita pe efectele juridice ale unei semnături electronice.

„Ca elemente de noutate, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleaşi efectele juridice ca şi cum actul ar fi prezentat în format letric.

În plus, în relaţiile dintre profesionişti, utilizarea şi efectele semnăturii electronice pot fi agreate convenţional, cu respectarea anumitor condiţii de protecţie a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica şi de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri şi profesionişti, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.

Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituţie publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcţionarilor publici din cadrul acelei entităţi, ci şi cetăţenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relaţiile cu entităţile publice”, adaugă sursa menţionată.

Proiectul de lege a fost iniţiat de către deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PNL, deputatul PSD Bogdan-Gruia Ivan şi senatorul PSD Marius Humelnicu şi este depus la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

lege