Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Parlament: Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică

Autor: | | 0 Comentarii | 576 Vizualizari

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ a decis că prefecţii şi subprefecţii vor fi demnitari publici şi nu înalţi funcţionari publici, cum este în prezent.

Potrivit articolul adoptat, funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică. Reprezentanţii PNL şi USR, Florina Presadă şi Victor Paul Dobre, au susţinut că prefectul trebuie să rămână înalt funcţionar public. "Un prefect numit politic va avea oare curajul să se îndrepte, de exemplu, împotriva doamnei Firea? Ce prefect va avea curajul, dacă el este numit politic, împotriva propriilor primari? Deprofesionalizăm funcţia prefectului", a spus Presadă. 
 
Şi Victor Paul Dobre a susţinut că prefectul trebuie să rămână apolitic. În replică, senatorul UDMR Cseke Attila a spus că din judeţul din care provine toţi prefecţii au fost politici, toţi provenind dintr-un partid. "Această demagogie, ipocrizie, trebuie să ia sfârşit. Din judeţul din care provin toţi prefecţii au fost politici, toţi au venit dintr-un partid. (...) Să facem lucrurile mai curate şi mai clare. Dacă e reprezentantul Guvernului şi îl numeşte Guvernul, atunci el trebuie să fie de demnitate publică", a mai spus Cseke Attila. Senatorul PSD Pavel Marian a susţinut aceeaşi opinie. "Să ieşim din ipocrizie", a adăugat acesta. 
Potrivit altor articole adoptate, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Prefectul asigură conducerea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, asigură verificarea legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale şi poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de unul sau doi subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de doi subprefecţi. Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului care gestionează atribuţiile prefecţilor. 
Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: este cetăţean român şi are domiciliul în ţară; se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; are capacitate deplină de exerciţiu; nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea; are studii superioare de lungă durată; nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate; a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie. 
 
Condiţia se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit, anterior intrării în vigoare Codului, programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Prin excepţie, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 2 ani de la data emiterii actului de numire în funcţie să absolve un astfel de program.
 
Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează instituţia prefectului, sub conducerea prefectului. Instituţia prefectului este o instituţie publică centrală cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu, aflată în subordinea Guvernului. Parlamentarii au stabilit şi că, la numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul care nu deţin o locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului au dreptul la o locuinţă de serviciu corespunzătoare sau la decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului adoptată în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Cod. 
 
Cheltuielile privind locuinţa de serviciu, cheltuielile de cazare, precum şi cele privind deplasarea dus-întors între municipiul în care are sediul instituţia prefectului şi localitatea în care îşi au domiciliul prefectul şi subprefectul sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului şi se decontează în limita unui plafon maxim, stabilit anual, prin hotărâre a Guvernului. Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu încetează în termen de 30 de zile de la data încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, mai prevede textul adoptat. Agerpres

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.