"Organizarea de jocuri de noroc online a fost calificată drept infracţiune din 2009 până în decembrie 2010. Până în 2009 această activitate nu era legiferată. Pedeapsa era închisoarea de la un an la cinci ani sau amendă. Teoretic, puteau fi pedepsiţi şi jucătorii din România care intrau pe site-urile respective, deși este o întreagă discuție în acest sens", a spus Cristian Costea, avocat partener în cadrul casei de avocatură Boştină şi Asociaţii.

Din decembrie 2010, organizarea de jocuri de noroc online este premisă în România, cu respectarea anumitor condiţii, dar absenţa normelor de aplicare a legii 246/2001 care permite această activitate, făcea imposibilă licenţierea şi organizarea acestora.

Abia din august 2011 a apărut cadrul legal pentru autorizarea efectivă a operatorilor. În prezent acest cadru nu poate fi pus însă în aplicare până la desemnarea operatorilor de monitorizare şi raportare a pieţei jocurilor de noroc online. Potrivit estimărilor din piaţă, există circa 500.000 de români care joacă lunar şi care, cel mai probabil, folosesc site-uri fără licență sau care nu au primit avizul pentru a activa pe piața românească, aşa încât ei pot fi consideraţi infractori.

Practic însă, nu există în România organismul abilitat să implementeze această lege, a precizat Florentin Croitoru, comisar şef divizie Garda Financiară.

Valoarea pieţei locale de profil se apropie de 500 de milioane de euro anual. La nivel global, doar piaţa pariurilor online depăşeşte ca valoare 10 miliarde de euro.
Cu taxe sau fără taxe?
Taxarea veniturilor din jocuri de noroc online este o altă problemă. Pentru a respecta legea în proporție de 100%, jucătorul care încasază un câștig obținut de pe un astfel de site din interiorul UE, ar trebui să declare acel câștig la ANAF. Practic însă, potrivit unor surse din piață, este aproape imposibil să prinzi pe cineva care nu-și declară venitul obținut astfel. „Practic, ANAF trebuie să obțină un mandat prin care să ceară verificarea conturilor persoanei respective”, au precizat sursele. Probabilitatea ca o persoană să fie prinsă că nu și-a declarat veniturile din jocuri online devine semnificativă doar dacă, din banii respectivi, sunt cheltuite sume mari, de regulă peste 10.000 euro, pentru achiziția de bunuri sau servicii.