Licitaţiile în contul celor zece miliarde de euro promise de Guvern pentru infrastructură ar trebui să înceapă în martie, iar lucrările în mai, altfel anul este compromis pe jumătate. O întârziere mai mare ar face ca iniţiativa să fie un eşec total.

În prima lună a acestui an, bugetul consolidat a reuşit să adune de la contribuabili o sumă cu 8,7% mai mică decât cea strânsă în ianuarie 2008 şi cu 3,5% sub cea programată. Mai mult, în primii doi ani în Uniunea Europeană, România a contractat fonduri postaderare de numai 1,25 miliarde de euro. În acelaşi timp, am virat o sumă dublă la bugetul UE, iar funcţionarea instituţiilor şi departamentelor specializate în absorbţia de fonduri de la Bruxelles ne-a costat aproape un miliard de euro.

Aceste antecedente nu sunt, desigur, de natură să ne facă prea optimişti. Asta mai ales că peste două treimi din cele 10,2 miliarde de euro ce ar urma să fie investite în infrastructură în acest an, cu scopul declarat de a încerca să menţină economia pe linia de plutire, se bazează pe încasări bugetare, iar un sfert din ele pe fonduri europene. Este din ce în ce mai limpede că, fără o minune care să majoreze gradul de colectare al taxelor şi impozitelor şi să accelereze complicatele proceduri birocratice care stau în spatele finanţărilor UE, multe proiecte menite să salveze companii şi locuri de muncă vor rămâne, în continuare, pe planşetă.

„Este clar că vor conta foarte mult capacitatea de absorbţie şi colectarea veniturilor bugetare. În acelaşi timp, vor juca un rol în atingerea acestei ţinte de investiţii şi realizarea cursului de schimb prognozat sau evitarea unor rectificări bugetare frecvente(permise de lege în condițiile lipsei unui buget multianual), care să schimbe repetat destinaţia unor sume“, arată Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA).

Lipsa de transparenţă şi de viziune, principalele hibe

Şi Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că Guvernul este prea încrezător în viitor. „Construcţia bugetului este făcută ţinând cont de nişte realităţi optimiste. Ei vorbesc de o creştere economică de 2,5%, când toată lumea anunţă recesiune“, arată el. O altă problemă identificată de oamenii de afaceri o constituie lipsa de transparenţă a bugetului. „Noi am cerut de mai multe ori să ni se spună unde exact se vor duce aceşti bani. Oamenii de afaceri au nevoie de transparenţă. Ca să putem investi, trebuie să ştim exact ce şosele sunt în proiectele finanţate prin acest buget, câte şcoli sau spitale primesc finanţare pentru reabilitare şi care sunt acestea, exact. La majoritatea ministerelor, banii apar sub forma «alte cheltuieli asimilate investiţiilor». Ce reprezintă asta, nu cred că ştiu nici miniştrii“, afirmă Pârvan.

El mai spune că anumite proiecte care nu au putut fi finanţate, dar sunt de interes naţional, trebuie să fie propuse ca lucrări în parteneriat public-privat şi că este nevoie de bugetul multianual la realizarea căruia s-a angajat ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. „Trebuie să ştim şi noi că bugetul e format pe politici, pe obiective, pe programe şi indicatori, ca să ne putem dimensiona investiţiile şi să avem siguranţa unui parteneriat. Altfel, vom vedea şi în următorii ani doar câte cinci kilometri de autostradă“, conchide secretarul general al AOAR.

Constructorii aşteaptă nerăbdători licitaţiile

Nici reprezentanţii constructorilor, principalii beneficiari, cel puţin la nivel teoretic, ai celor peste zece miliarde de euro alocate pentru infrastructură, nu văd un viitor prea roz pentru planurile Executivului. „În primul rând, Guvernul trebuie să achite, aşa cum a promis, până pe 15 martie, toate creanţele aferente anului trecut pentru ca firmele să respire financiar pe termen scurt. Dacă firmele nu vor începe să mişte, să plătească taxe şi impozite la buget, cu siguranţă nici statul nu va culege veniturile de care are nevoie pentru susţinerea economiei“, declară Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Ar urma, apoi, demararea licitaţiilor. „Companiile sunt pregătite să lucreze. Problema e la cei care generează proiectele. Nu noi trebuie să găsim soluţii, ci cei care sunt implicaţi direct în zona aceasta“, mai spune Plosceanu.

Directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), Adriana Iftime, afirmă, la rândul său, că încă nu s-a ieşit din starea de aşteptare şi de incertitudine. „În cel mai optimist scenariu, în martie ar trebui să muncim deja intens la documentaţiile pentru licitaţii. Dacă nu se va întâmpla asta, deci dacă lucrările nu vor începe în mai, anul este parţial compromis. Iar dacă vom ajunge să demarăm lucrările în august, 2009 este pierdut“, explică ea.

Cea mai mare sumă din istorie

148-26719-0809analiza1.jpgÎn ciuda auspiciilor deloc încurajatoare, autorităţile sunt, pentru moment cel puţin, optimiste. „Niciodată nu s-au alocat în România atât de mulţi bani pentru investiţii. 20% din cele 205 miliarde de lei ai bugetului public consolidat merg pentru investiţii. Asta înseamnă 40,9 miliarde de lei. În 2008, au fost 31 de miliarde de lei. Raportat la PIB, în 2008 suma reprezenta şase la sută, iar acum reprezintă şapte la sută“, explică premierul Emil Boc.

Luând în calcul cursul de schimb la care a fost realizat bugetul în 2008 (3,6 lei pentru un euro) şi cel utilizat pentru 2009 (4 lei pentru un euro), rezultă că vor fi alocate, în plus, 1,6 miliarde de euro. Suma nu este mare, însă, oricum, ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru domeniul construcţiilor şi pentru sectoarele conexe (producători şi importatori de materiale de construcţii sau transportatori, de exemplu). Mai ales că, după cum spune Adriana Iftime de la PSC, „speranţa în fondurile private este zero în acest moment“.

„Teoretic, impactul investirii unei sume de acest ordin este semnificativ. Economia ar trebui să recepţioneze pozitiv iniţiativa Guvernului. Rămâne totuşi de văzut, către cine se vor duce până la urmă banii, dacă cea mai mare parte a lor va rămâne în România sau va trece graniţele“, afirmă Liviu Voinea, director executiv GEA.

Şi Laurenţiu Plosceanu crede că investiţiile publice ar putea avea o influenţă sesizabilă asupra economiei, mai ales în această perioadă tulbure. „Dacă aceşti bani vor fi investiţi în infrastructură, probabil că şomajul va putea fi menţinut în limita a 4,5%-5%. Dacă vor fi folosiţi altfel, cu siguranţă şomajul va creşte“, consideră el.

148-26718-0809_liviuvoinea_m_09_c.jpg«Vor conta capacitatea de absorbţie şi gradul de colectare la buget, dar şi realizarea cursului de schimb prognozat sau evitarea unor rectificări bugetare dese.»
Liviu Voinea, director executiv Grupul pentru Economie Aplicată

148-26715-0809_adrianaiftime_m__09_.jpg«În martie ar trebui să muncim deja intens la documentaţiile pentru licitaţii. Dacă nu se va întâmpla asta, deci dacă lucrările nu vor începe în mai, anul este parţial compromis.»
Adriana Iftime, director general PSC

INVESTIŢII TOTALE
10,2 miliarde de euro a alocat cabinetul Boc pentru investiţii în infrastructură în anul 2009. Suma reprezintă 20% din bugetul consolidat şi este cu 18% mai mare decât cea destinată aceluiaşi scop anul trecut

DEZVOLTAREA SATELOR
292 mil. euro îşi propune să cheltuiască în acest an Ministerul Agriculturii, din fonduri UE şi bugetare, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a serviciilor de bază în mediul rural

AUTOSTRADA BUCUREŞTI–BRAŞOV
290 mil. euro sunt prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor pentru autostrada care ar urma să rezolve problemele de trafic de pe cea mai aglomerată rută din România

AUTOSTRADA TRANSILVANIA
690 mil. euro ar urma să primească, în acest an, compania Bechtel de la statul român. Principalul obiectiv al americanilor este să dea în folosinţă primii 42 de kilometri de autostradă

AUTOSTRADA DE CENTURĂ BUCUREŞTI
125 mil. euro vor fi utilizate pentru viitoarea autostradă de centură a Capitalei. Cum proiectul ar urma să fie realizat în parteneriat public-privat, banii sunt destinaţi exproprierilor

REABILITAREA TERMICĂ
112 mil. euro va aloca Ministerul Dezvoltării programelor de reducere a pierderilor de căldură din blocuri, indiferent de sursa de încălzire, conform directivei europene privind eficienţa energetică

PROTECŢIA CONTRA CALAMITĂŢILOR
98 mil. euro (majoritatea din fonduri UE) ar trebui cheltuite de Ministerul Mediului pentru lucrări de diminuare a riscurilor de producere a calamităţilor naturale (în special inundaţii)

REABILITAREA DRUMURILOR NAŢIONALE   
226 mil. euro vor fi alocate pentru continuarea sau demararea lucrărilor de modernizare la o serie de drumuri naţionale. Printre ele, Craiova-Timişoara, Cluj-Suceava sau şoseaua de pe Valea Jiului

MODERNIZAREA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE
202 mil. euro ar urma să fie cheltuite pentru a introduce tehnici şi metodologii noi în agricultura autohtonă. Banii ar trebui să provină din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală

REABILITAREA DRUMURILOR COMUNALE
200 mil. euro vor fi alocate pentru pietrurirea sau asfaltarea drumurilor comunale. Suma ar putea ajunge pentru circa 1.000 de kilometri din cele 27.800 de kilometri de drumuri comunale din România

INFRASTRUCTURA EDUCAŢIONALĂ ŞI DE CERCETARE
140 mil. euro vor fi cheltuite pentru construcţia, modernizarea, extinderea instituţiilor de învăţământ, a căminelor, a bibliotecilor, a sălilor de sport sau a cantinelor din sistemul educaţional

148-26720-0809analiza2.jpg

FOCUS / CINE VOR FI CÂŞTIGĂTORII?

148-26717-0809_corneliuistrate_09_r.jpgBANI Principalii beneficiari ai investiţiilor-record în infrastructură vor fi, cel mai probabil, companiile cu experienţă şi putere financiară, care fie au deja lucrări în desfăşurare, fie au mari şanse să-şi adjudece o bună parte din proiectele lansate în 2009. Este vorba de companii precum patronate de oameni de afaceri controversaţi, precum Romstrade (185 mil. euro cifră de afaceri în 2007), Euro Construct Trading ’98 (70 mil. euro), Spedition UMB (45 mil. euro), PA&CO International (42 mil. euro). Alte nume potenţial câştigătoare ar fi Tehnologica Radion (147 mil. euro) şi Strabag (75 mil. euro). Vega ’93 din Galaţi (68 mil. euro cifră de afaceri în 2007) a contractat în ultimii doi ani lucrări finanţate în cea mai mare parte din fonduri ISPA, dar şi de la bugetul local, cum ar fi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare din Galaţi, cu o valoare de 42 de milioane de euro, sau construcţia şoselei de centură a Iaşiului. „Din luna martie, când vom fi în temă cu alocările de la buget, vom decide dacă ne vom înscrie şi pentru proiecte finanţate integral de la bugetul de stat“, a declarat Corneliu Istrate, patronul companiei.

PROBLEME Grupul de firme Constam Buzău este implicat în proiecte finanţate de la bugetul de stat ca furnizor de produse şi servicii pentru firme de construcţii. „Suntem în discuţii pentru contractarea mai multor proiecte pentru partea de structură de rezistenţă la pasajele Băneasa, Basarab şi la străpungerile la cele două autostrăzi în Bucureşti, şoseaua de centură din Constanţa, autostrada Cernavodă-Constanţa, staţia de epurare Eforie şi altele“, a declarat Florentin Mănescu, director general Constam. Toate aceste proiecte aşteaptă deblocarea banilor de la buget. Conbac SA Bacău a contractat, anul trecut, lucrările de execuţie a patru săli de sport în Moldova, compania de construcţii având la activ circa de zece săli de sport finalizate. Valorile contractelor diferă în funcţie de amplasament, fiecare însumând, conform estimărilor făcute de reprezentanţii companiei, între 2 şi 3 milioane de lei. Finanţările venite de la CNI pentru aceste lucrări nu au întâmpinat probleme, în schimb, celelalte proiecte realizate de companie în ultimii ani, cu fonduri venite de la Guvern, s-au confruntat cu întârzieri sau chiar sistări.

148-26716-0809_constantintoma_09_rp.jpgSPERANŢE Constantin Toma, acţionar majoritar al grupului Romet din Buzau, spera, în 2008, ca din parteneriatul cu Miya Grup din Israel să câştige cât mai multe lucrări din cadrul proiectelor municipale având ca scop diminuarea pierderilor de apă din România. Cu toate astea, la începutul acestui an, optimismul său s-a diminuat: „În 2009 vom continua doar două proiecte începute din programele UE, dar sperăm ca odată cu aprobarea investiţiilor în infrastructură, din aprilie-mai să vină, într-adevăr, primăvara.“