Efectul virusului Covid-19 asupra solicitanților de azil, permiselor de ședere și debarcărilor. După ani întregi, schimbăm direcția și numărul imigranților ilegali în Italia scade. Au fost 562.000 în 2019 și în 2020 au scăzut la 517.000, cu o diminuare de 8%. O inversare a tendinței după mulți ani, înregistrată de Fundația ISMU, care astăzi (marţi, 23 februarie – n.red.) prezintă raportul său anual privind migrațiile.

Străinii prezenți în Italia

Unul din zece cetățeni este străin. Dintr-o populație de 59.641.488 de rezidenți în Italia, străinii prezenți sunt 5.923.000. Dintre aceștia aproximativ 5 milioane, adică 85% sunt rezidenți, 366.000 sunt imigranți care nu sunt înregistrați la primării, în timp ce imigranții ilegali sunt puțin peste jumătate de milion. Și asta în ciuda reluării debarcărilor, care s-au triplat în 2020 față de anul precedent.

S-a înjumătățit și numărul solicitărilor de azil, care în 2020 s-au ridicat la 28.000 față de 44.000 în 2019. În scădere sunt și noile permise de ședere: au fost acordate 43.000 în primele șase luni ale anului 2020, mai puțin de jumătate din aceeași perioadă a anului anterior, scrie La Repubblica.

“În ciuda reluării debarcărilor, fenomenul migrator arată semnele unei faze de relativă stagnare. Această tendință s-ar putea accentua odată cu criza economică pe care o va aduce cu sine perioada de după pandemie, încetinind sosirile și încurajând mobilitatea străinilor către alte țări.

În perspectivă, este așteptată o reducere a consistenței numerice și în ceea ce privește componenta ilegală, în jurul căreia se învârt atât efectele amnistiei intervenite, cât și eventuala reducere a forței motrice a unei piețe a muncii care cu siguranță va reuți cu greu să recupereze pozițiile, deja deloc strălucitoare, ale epocii pre-Covid”, scrie ISMU.

Românii, cei mai numeroși

Cel mai numeros grup de străini din Italia continuă să fie românii, 1.146.000 (22,7% din total), urmați de albanezi și marocani. Pe locul patru se află comunitatea chineză, urmată de ucraineni, filipinezi și indieni. Pe ultimele locuri sunt imigranții care ajung în Italia cu debarcările: cetățenii din Bangladesh, Egipt, Pakistan și persoanele de origine africană.

Aproximativ 80.000 de persoane sunt prezente în centrele de primire, o scădere bruscă față de anii precedenți. Lombardia este regiunea care găzduiește cel mai mare număr, 10.494 (13%), urmată de Emilia-Romagna și Lazio. În ultimii cinci ani, cota minorilor străini neînsoțiți din totalul celor debarcați a fost întotdeauna peste media de zece ani, variind între 13,2% și 15,1%.

Mai bine de jumătate dintre străini muncesc

Muncitorii străini au depășit două milioane și jumătate, dintr-o populație de peste patru milioane. Rata ocupării forței de muncă este de 61% și suferă o ușoară scădere din cauza tendinței negative a celei feminine.

În ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește participarea străinilor la sistemul școlar și academic, mai mult de 9 din 10 tineri muncitori din afara UE desfășoară o muncă cu calificare scăzută sau cu salarii reduse. Date care confirmă fenomenul dezavantajului structural al tinerilor imigranți din prima și a doua generație, la care se suprapune o chestiune feminină.

Impactul pandemiei

Criza Covid a evidențiat procentul ridicat de migranți angajați în producția de servicii esențiale, cum ar fi lanțul agro-alimentar, sectorul sanitar și îngrijirii personale, logistica.

Astfel, a avut loc o regularizare, care a dus la un total de 207.542 de contracte legale, dintre care 176.848 pentru muncă casnică și asistență personală și 30.694 pentru muncă în sectorul primar.

Învățământul la distanță îi sancționează pe studenții străini

În Italia, 10 din 100 de studenți sunt străini: românii, albanezii, marocanii și chinezii sunt în fruntea clasamentului. Lombardia rămâne prima regiune pentru numărul de studenți străini, urmată de Emilia-Romagna, Veneto, Lazio, Piemonte, Toscana.

Închiderea școlilor și învățământul la distanță a penalizat semnificativ copiii străini, care erau mai puțin echipați cu tehnologia necesară acasă. Estimarea este că 32,3% au abandonat școala, față de 11,3% dintre elevii autohtoni care au renunțat la educație.