Britanicii au votat ieșirea din Uniunea Europeană spre sur­prinderea majorității eco­no­miștilor, care dădeau crezare sondajelor anterioare din care rezulta că tabăra celor pro-UE este mai mare decât cea anti-UE. Evident, reacția piețelor a fost imediată, cu volatilitate în cursul de schimb și pierderi pentru bursele de valori. Ieșirea Marii Britanii din UE va fi însă un proces de durată, de aproximativ doi ani, și va avea efecte asupra instituțiilor financiare din Europa și din lume, dar cursul de schimb al leului are alte probleme de rezolvat până atunci. 

Cele mai mari scăderi după Brexit au avut loc pe bursele mari de valori, precum cele din Frankfurt sau Paris. După ce lira sterlină a coborât la minimul ultimilor 31 de ani față de dolarul american, un curs de 1,31 dolari/liră, adică o pierdere de peste 20%, au urmat bursele cu scăderi de până la 12% într-o singură zi. Calculele arată că la nivel global s-au șters circa 2.000 de miliarde de dolari din capitalizarea companiilor listate în ziua anunțării rezultatelor referendumului. 

Interesant este că cel mai rapid și-a revenit chiar bursa londoneză, care acum este pe plus, în timp ce piețele din Europa au încă pierderi majore. Datele arată că indicele Euro Stoxx 50 are, la o săptămână de la referendum, o pierdere de 7,4% și o scădere de 17,1% pe ultimele 12 luni, indicele german Dax e la -6,4% la o lună și la -12,2% la un an, indicele francez la -6,7% la o lună și -12,2% la un an, iar indicele spaniol IBEX 35 este la -10,5% la o lună și -24,9% la un an. În schimb, indicele britanic FTSE 100 a trecut pe plus la o lună, cu 2%, iar pentru ultimele 12 luni să găsește încă în zona negativă, cu -2,5%. 

Peste ocean, impactul a fost mult mai limitat, drept pentru care principalii indici au doar scăderi ușoare. Dow Jones este la -0,5% la o lună, dar cu plus 0,4% pe an, S&P 500 este la -1,25% la o lună și +0,37% la un an, iar NASDAQ Composite are -3,4% la o lună și -4,1% la un an. În zona asiatică cea mai lovită este piața niponă, unde indicele NIKKEI 225 se află la -9,6% la o lună și -23% la un an, iar TOPIX la -9,7% la o lună și -23,5% la un an.

Principalul nostru indice bursier, BET, a avut o cădere de câteva procente în ziua anunțului, dar apoi a revenit pe creștere astfel încât la o lună BET consemnează o apreciere de 2,4%. Rămâne însă pe minus pe ultimele 12 luni, cu -10,5%, dată fiind evoluția negativă din primele luni ale anului. Capitalizarea Bursei de Valori București (BVB) este de 119,5 miliarde lei în prezent, cu un total de 85 de societăți emitente, semnificativ sub valoarea de anul trecut, de 146 miliarde lei. Valoarea medie zilnică de tranzacționare este de 33,4 milioane lei pentru piața de acțiuni (38,3 milioane lei dacă includem și piețele de obligațiuni, drepturi, unități de fond etc.), de asemenea mai mică decât lichiditatea medie de anul trecut, de 35 milioane lei. 

Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, spune că referendumul din Marea Britanie ne arată în primul rând că „singurul lucru sigur în viață este schimbarea“. „În ceea ce privește lumea investițiilor, implicațiile negative inevitabile din punct de vedere politice pentru UE pot produce o schimbare în atitudinea investitorilor și a instituțiilor financiare. Raționamentele, punctele de vedere și opiniile pot fi formate mai mult în modul „de la caz la caz“ și nu pe un set restrâns de indicatori globali, aceasta din urmă fiind tipică pentru capitalismul global. Acest lucru ar fi o schimbare bună pentru țări precum România“, mai arată șeful BVB, care consideră și că rolul Londrei de centru financiar global va fi consolidat deoarece nu va mai fi constrâns de birocrația de la Bruxelles. 

Leul rămâne stabil

Mihai Nichișoiu, directorul diviziei de fonduri a Trandeville, are o opinie diferită. „S-a observat încă o dată corelația strânsă cu piețele externe – acțiunile de la BVB au replicat căderea burselor europene, cele mai afectate fiind băncile; dobânzile titlurilor de stat locale au crescut, riscul lor fiind asimilabil periferiilor, iar leul s-a depreciat, îndeosebi față de dolarul american“, arată acesta. 

Moneda noastră a rămas relativ constantă față de euro, deprecierea provocată de Brexit fiind foarte mica, de la 4,51 lei/euro la 4,53 lei/euro. Leul rămâne stabil în fața principalei valute de schimb, euro, așa cum a fost în ultimii șapte ani și jumătate. Față de 2009, când cursul din prima zi a anului a fost de 4,3098 lei/euro, moneda s-a depreciat doar 4,9%, până la 4,521 unități pe euro, cursul BNR cu care a încheiat luna iunie 2016. Sigur, anterior, adică în 2008, leul s-a depreciat cu aproximativ 15%, dar evoluția din ultimii ani indică foarte clar stabilitate, obținută de Banca Națională și prin intervenții directe sau indirecte în piață. 

Un leu puternic nu este favorabil exporturilor, dar are efecte pozitive pentru cei care au de achitat credite bancare denominate în moneda europeană. O depreciere suplimentară față de euro ar împovăra semnificativ debitorii bancari cu astfel de împrumuturi, iar destabilizarea sistemului bancar nu este de dorit pentru nimeni. Nici Dan Bucșa, economist șef pentru ECE la UniCredit Bank London, care arată că leul ar trebui să fie la 4,7 – 4,9 unități pe euro dacă ne comparăm cu deprecierile monedelor din regiune, nu crede că vom asista la o depreciere rapidă a monedei naționale dată fiind situația creditelor. „Totuși, dacă țările din regiune vor continua să își deprecieze monedele și România va fi obligată să acționeze în aceeași direcție“, spune Dan Bucșa. 

În perioada următoare ne putem aștepta la acalmie pe piața financiară locală având în vedere și alegerile de la sfârșitul anului. În 2017 însă am putea asista la mișcări mult mai ample pe cursul de schimb, mișcări care vor depinde și de rezultatul alegerilor și de modificările din politica fiscală (cu riscuri din zona deciziilor populiste, care pun presiune pe deficitul bugetar). 

La nivel global putem vedea cum investitorii tind să se refugieze în active precum aurul, care a ajuns la 1.358 dolari pe uncie (cea mai mare valoare din ultimii doi ani), marcând o creștere de aproape 9% în iunie, iar analiștii indică un preț țintă pentru aur de 1.500 dolari pe uncie în acest an.

S-a observat încă o dată corelația strânsă cu piețele externe – acțiunile de la BVB au replicat căderea burselor europene, cele mai afectate fiind băncile; dobânzile titlurilor de stat locale au crescut, riscul lor fiind asimilabil periferiilor, iar leul s-a depreciat, îndeosebi față de dolarul american. Mihai Nichișoiu, Tradeville