Confucius spunea: „Cea mai mare glorie nu o dobândești atunci când nu ești doborât, ci atunci când te ridici după ce ai căzut”. Prietenul Marius Stoian mi-a amintit pe Facebook un banc care în mod sigur nu are nicio legătură cu alegerile. Vorba lui Marius : Just for fun! Am să redau bancul de pe site-ul lui Marius:

„Faptele: La granița dintre URSS și RPC avusese loc un conflict violent, soldat cu morți și răniți.

Agenția TASS:” O violentă agresiune locală împotriva URSS din partea Chinei a avut loc la graniță. Zeci de tractoare ale noastre care arau pașnic au răspuns cu foc automat și rachete cu rază scurtă împotriva agresorului chinez”

Agenția China Nouă:” Profitând de munca pașnică a poporului chinez, forțe turbate ale URSS au atacat oameni ai muncii care culegeau roadele pământului. Provocați, cetățenii chinezi au răspuns cu foc de mortiere, aruncătoare de grenade și obuze, pentru a apăra astfel producția de orez”

Agenția Agerpres/RSR: „Ieri la granița dintre URSS și Republica Populară Chineză a avut loc un simpozion pe teme agrare”.

Scurtă fabulă despre o Țară din Est (ce scriu mai jos nu s-a întâmplat)

Orice asemănare, din fabula de mai jos, cu realitatea este pur întâmplătoare!

A cincea dimensiune!

„Broasca și Bivolul” (de Gheorghe Asachi), o fabula care ne învață despre pericolele invidiei și dorința de a fi ceea ce nu suntem. Într-o zi, o broasca vede un bivol și decide că vrea sa fie la fel de mare. Începe să se umfle, însa la un moment dat se sparge, încercand să devină ceea ce nu poate. Morala acestei fabule este ca ”trebuie să fim multumiți cu ceea ce suntem”. Așa este și cu politicieni din Țara despre care este vorba. Poate că este momentul să recunoaștem câteva adevăruri despre o Țară anume din Estul Europei. În doar șase luni, s-au spulberat ani și ani de progrese democratice, oricât de căznite și greoaie au fost acestea.

Coaliția de guvernământ, din Țara de care vorbim, situată cum am spus undeva la marginea Uniunii Europene, a avut la dispoziție trei ani și jumătate pentru a face reforme. Nu au făcut aproape nimic. S-au complăcut într-o stare de autosuficiență, plescăit pe la șprițuri și bătut pe burți. Fondurile UE și PNRR nu sunt suficiente pentru a trage economia în sus. Faptele acestea au alimentat conservatorismul. Deficitul  bugetar uriaș, scăderea ratingului de investiții și rata dobânzii la care se împrumută pe piețele financiare arată starea unei societăți în degringoladă.

Chestia cu deprecierea monedei naționale, se pare leul, este oricum forțată, planurile ministerului de finanțe, din Țara respectivă, pentru bugetul pe 2025 au fost făcute pentru un leu egal cu 5 roni (nu ronin- acel samurai fără stăpân sau maestru din perioada Japoniei feudale 1185–1868, deși…). Și toate aceste decizii vin în contextul în care Țara a ajuns să aibă cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3 din PIB, conform datelor Comisie Europene. Da, da, de vină sunt alegerile! Mă face să râd reacția unor politicieni sau comentatori de acolo care folosesc ideea ca pe o maskirovka (înșelare a auditorului). Este exclusiv vina clasei politice care a condus o Țară spre prăpastie. Nu pui generalii să conducă economia îi pui să conducă afacerile militare.

Poate greșesc, îmi cer iertare, dar în mod sigur conservatorii vor merge până la capăt. Și vă mai spun un lucru: conservatorism sau suveranism însemnă în principal dezamăgirea pe care omul de pe stradă o simte față de liderii politici actuali. Dacă vor câștiga nu știu să vă spun. Nu am toate datele. În Țara ultimilor 30 de ani, cea din Estul Europei, s-a jucat alba-neagra cu cetățenii. Unii care au condus ani de zile au început acum să împartă certificate de ”bun-european”. Cum adică unii sunt buni europeni și alții sunt răi europeni? Nu toți sunt europeni? Ce Țară  o fi? Nu cumva acest fapt, depinde de interesul personal al celui care distribuie certificatele și care și-a adunat în spate toată clica cu care a blagoslovit Țara ani de zile?

Partidele care au condus Țara unul liberal și altul socialist sunt astăzi în impas. Îmi pare rău că partidul liberal din acea Țară nu și-a găsit cadența, deși are mulți oamenii de mare valoare. Ce nu au partidele? Nu mai au oameni de  stat, nu mai au structuri eficiente totul este la voia întâmplării. Coaliția din Țară, una pro-europeană, că opoziția este considerată de extremă dreaptă (!?), este pe patul de moarte. Mi-am pus de multe ori întrebarea ce însemnă extrema dreaptă în viziunea unor corifei politici din acea Țară? Și nu am primit un răspuns clar. Nu știu ce va urma, dar din păcate nu văd cum Țara asta va putea evita o perioadă de instabilitate.

Greu de spus ce va face unul sau altul, din candidați care concurează la puterea acum acolo, în politica externă unde ”rechinii politici” din Occident sunt pregătiți să lupte. Politicienii din Occident au studii la Harvard, la L‘Ecole nationale d’administration (ENA)/Franța, la London School of Economics and Political Science (LSE)/Anglia. Cu ăștia se confruntă liderii din Țara respectivă. Este greu acolo în ”Twilight Zone/a cincea  dimensiune”. Dacă un lider străin dă mâna cu tine, nu înseamnă ca te și acceptă. Așa este protocolul. Măi oameni buni Țara asta a avut o Strategia  de Securitate Națională din 1997 centrată pe trei piloni de securitate: NATO, UE și Parteneriatul strategic cu SUA (parteneriat rediscutat și actualizat în 2011 de un marinar, fost comandant de navă, cu adoptare unei declarații la Washington). De ce nu au oficializat totul printr-un tratat bilateral?

au scos din legea Apărării Naționale acest pilon. Din proiectul de lege a dispărut Parteneriatul strategic dintre Țara respectivă (aia cu o Coloană a infinitului și cu oameni geniali plecați să-și caute norocul în ”străinătăți”) și SUA, reenunțându-se la orientarea de 30 de ani a Țării, orientare care întrunea consensul societății. De ce? Nu mai este Țara cu americanii? Proiectul, zic eu ca să mă aflu în treaba din fabulă, este neconstituțional pentru că încalcă prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024 votată în Parlament și aflată în vigoare. Guvernul Țării a fost învestit prin Hotărârea Parlamentului Țării și în programul său aprobat de Parlament este un capitol consistent despre Parteneriatul strategic cu SUA. Așadar, în caz că Guvernul Țării încalcă Hotărârea Parlamentului prin care a fost învestit și renunță la Parteneriatul strategic cu SUA, trebuie să demisioneze. Strategia se va schimba sub noul președinte și sub noul guvern care va veni.

M-am uitat și eu la evenimentele din ultimele zile din acea Țară: interviuri aiuritoare cu întrebări tâmpite puse de diverse fuste mai lungi sau mai scurte, la invitați sau la ”scaune goale” care nu au legătură cu realitate, cu înregistrări audio puse la lavalieră, cu remarci catalogate drept extremiste, cu lături vărsate în capul contracandidatului inexistent, cu truisme aberante spuse de unul dintre candidați, alături de vizite în Polonia, Italia și Belgia ale altui candidat. Nu fac propagandă îmi pun doar o întrebare: ce o fi mai important întrebările din Țară, între moderatori și un candidat, sau legăturile cu liderii care sunt ”rising star/stele în urcare” din Europa?

Unul dintre candidați la fotoliul prezidențial din Țara de care vorbim are relații în SUA (a fost promovat de corifeii presei MAGA) și în Europa fiind vicepreședinte  al celui de-al patrulea grup ca mărime din Parlamentul European (nu spun care pentru că ați înțelege despre cine vorbesc), grup girat de cel mai în vogă politician european. Vă rog să rețineți că am făcut abstracție în scurta mea fabulă de preferințele mele personale din Țara respectivă, care oricum sunt irelevante. Din păcate nu m-am putut abține la aberațiile unor foști consilieri care se dau de ceasul morți pe Facebook.

Mulți  dintre cei care au postat pe Facebook au făcut parte din echipa unui marinar și își doresc întoarcerea la un ”Castel” lângă o statuie cu un leu care-i onorează pe geniștii din Primul Război Mondial. Rămâne ”rugina” în urma acestor dezbateri din Țara din Estul Europei. Cei certați cu legea încercă să se dea bine cu viitorul și trimit mesaje de adeziune iubitului candidat. Greșit! Vor fi ”executați” fără crâcnire odată cu instalarea noii puteri.

Fiind că nu vreau să nominalizez competitorii din Țara respectivă, stau și mă uită siderat la unii lideri politici care acum trei săptămâni înjurau pe unul dintre competitori iar acum îl laudă din fața Berlaymont-ului de la Bruxelles (sediul Comisiei Europene). Cum poți să crezi în astfel de lideri politici din acea Țară. Clasa politică trebuie reformată. Nici măcar eforturile de a avea o dezbatere adevărată  nu s-au concretizat. De la dezbaterea dintre unul care era prim-ministru și unul care era primarul capitalei, undeva prin 2004, nu am mai avut o întâlnire similară, consistentă, adevărată. Oamenii de acolo sunt la o intersecție de drumuri. Pe care drum o vor lua este numai decizia lor? Îi îndemn să meargă la vot! Dar am vorbit mult despre lucruri imaginare. Nu le luați în considerare, nu fac parte din țara dumneavoastră.  Da, o Țară imaginară, poate, care nu există sau cine știe…

Morala numărul 1: când relele năravuri vuiesc neîncetat, atuncea adevărul nu este ascultat!

Morala numărul 2: Pe mine fostul meu duhovnic părintele Galeriu m-a învățat să iert spunându-mi povața dată de Hristos apostolilor (Romani 12:19-este o epistolă pe care Pavel a scris-o către sfinţii din Roma aproape de sfârşitul călătoriilor sale misionare una din cele 27 de scrieri ale Noului Testament, a șasea în ordinea prezentării sale și prima dintre epistolele pauline în canonul Noului Testament):”nu vă răzbunați singuri, preaiubiților, ci lăsați loc mâniei lui Dumnezeu căci este scris: A mea este răzbunarea. Eu voi răsplăti, zice Domnul. Deci dacă vrăjmașul tău este flămând, dă-i de mâncare, dacă îi este sete, dă-i să bea; căci făcând aceasta îl vei face să-i fie rușine. Nu te lăsa biruit de rău ci biruiește răul cu binele”. Și părintele Galeriu îmi mai spunea: ”Rugați-vă de sănătatea voastră ca s-ar putea să nu apucați să vedeți răzbunarea Domnul” (pentru cei care nu și-a duc aminte de părintele Galeriu, el este acela care a spus Tatăl Nostru din balconul Universității în timpul revoltelor din iunie 1990).

Post Scriptum la fabulă: Și aș mai spune un lucru simplu: în fabula mea ar fi trebuit să apară și personaje reale din țara mea natală precum unul Năstase care mânca înghețată cu unul Berlusconi, un bancher Isărescu care este prieten cu toți mari bancheri ai lumii, bancheri care-l consultă, unul Geoană care se învârtea într-un cerc elitist la NATO și la Washington, la fel ca și unul Pașcu sau unul Tinca care se mișcau liber la Pentagon (deși ultimi doi abia erau intrați în relația cu SUA în anii 90), și găsim chiar și generali printre ei, l-aș numi pe generalul Degeratu Constantin cu relații uluitoare în Occident, cu studii în Marea Britanie la Colegiul Regal, drept urmare el după ce a făcut reforma Armatei Române, a predat cursuri la George C Marshall, locul unde se formează liderii militari și civili ai Europei. Și găsiți și în România mulți oameni cu studii la Marshall pe care nu-i folosiți. Și aș mai putea să dau exemple din țara mea.

În fapt vreau numai să argumentez ce însemnă sa ai relații și omeni de stat. Exemplele sunt pentru cei care vor să înțeleagă. Îmi cer iertare pentru povestea SF de mai sus.

Acum gata cu fabulele hai să vedem ce se întâmplă în geopolitica globală.

Acordul de pace Ucraina-Rusia și europeni!

Miniștrii europeni de externe din grupul Weimar+ se vor reuni în curând la Lancaster House pentru ultima discuție despre războiul din Ucraina. După luni de discuții care au dus la… nu prea multe, jocul pare să se fi schimbat în urma vizitei liderilor la Kiev de sâmbătă – atât Volodimir Zelenski, cât și Vladimir Putin declarând acum că sunt pregătiți să se întâlnească joi în Turcia 15 mai. Cum am ajuns aici? Oferta lui Putin de a purta discuții în Turcia a venit ca răspuns la ultimatumul aliaților occidentali care cer un armistițiu necondiționat de 30 de zile pentru a evita noi sancțiuni.

Președintele rus a ignorat cererea, propunând în schimb discuții directe pentru a pune din nou presiunea pe Zelenski – dar în decurs de o oră, Zelenski a fost de acord, chiar dacă liderii europeni au insistat că discuțiile nu pot începe fără armistițiu. Între cuvintele lui Putin și Zelenski de duminică, 11 mai, s-a aflat, evident, o postare lipsită de claritate a lui Donald Trump pe Truth Social, în care nu și-a reiterat apelul de sâmbătă, 10 mai, ca luptele să se încheie imediat. Cu toate acestea… nu am ajuns încă acolo la negocieri reale. Zelenski a spus că încă se așteaptă să înceapă un armistițiu complet, lucru pe care Kremlinul îl spune că va veni doar după negocieri.

În ciuda apelurilor tot mai frecvente la negocieri și a reluării unor contacte diplomatice internaționale, Rusia își continuă mobilizarea militară pe linia frontului din estul Ucrainei, pregătind — potrivit unor surse americane citate de CNN — o nouă ofensivă de amploare. Oficialii americani avertizează că această concentrare de forțe ar putea viza extinderea controlului asupra unor teritorii suplimentare, inclusiv în direcția capitalei ucrainene. Speranța în capitalele europene este că schimbarea tonului lui Trump față de Putin – de tipul mai „sătul de poveștile Kremlinului” – schimbă dinamica și face ca genul de compromisuri necesare din partea lui Putin pentru a ajunge la pace să fie mai probabil… deși au existat puține schimbări în războiul în sine de luni de zile.

Secretarul de externe al Marii Britanii, David Lammy, a plecat în Turcia pentru a participa la o întâlnire informală a miniștrilor de externe ai NATO, în aceiași zi cu propusele negocieri de pace. Toată lumea bună s-a adunat la Istanbul. Zelenski se va întâlni cu Erdogan. Nu credeam că Putin va participa și așa a fost. Putin îl urăște pe Zelenski (amintiți-vă masa de negocieri de la Paris din 9 decembrie 2019 cu Macron, Merkel, Zelenski și Putin). În fapt Putin și-a numit delegația pentru Istanbul: cel care va conduce delegația rusă este Vladimir Medinski, consilierul prezidențial care a condus rundele anterioare de negocieri eșuate cu Ucraina la începutul anului 2022. Lui i se vor alătura ministrul adjunct de Externe Mihail Galuzin, ministrul adjunct al Apărării Alexander Fomin și Igor Kostiukov, șeful agenției de informații militare a Rusiei (GRU). Directiva emisă de Putin numește, de asemenea, un grup de consilieri experți, inclusiv înalți oficiali din cadrul ministerelor de Externe și Apărare și din cadrul administrației prezidențiale.

Părerea mea este ca acesta este numai începutul iar Putin nu este interesat. Zelenski a zburat în Turcia joi, chiar dacă Putin nu s-a alăturat. El a spus că speră, de asemenea, că Donald Trump, care a lansat ideea de a merge cu el, va călători în Turcia. „Trump poate ajuta cu adevărat. Este vorba despre situația în care prezența SUA poate oferi garanții importante”, a spus Zelenski. De fapt Zelenski spune că nu vede niciun rost în discuții la nivel inferior. Dragii mei cititori fiți cu ochii pe orice fum roșu de la Kremlin care să clarifice oricare dintre aceste situații. Oficialii ucraineni au clarificat recent că un decret prezidențial din septembrie 2022 nu îl împiedică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin față în față.

Ce spun prietenii lui Putin?

Cât despre prietenii lui Putin: China – care, amintiți-vă, miniștrii Marii Britanii au vizitat SUA pentru a consolida legăturile comerciale – a criticat public acordul comercial dintre Marea Britanie și SUA din cauza condițiilor de securitate legate de Beijing. Ministrul de externe al țării a declarat pentru FT că „cooperarea dintre state nu ar trebui să fie condusă împotriva sau în detrimentul intereselor unor terțe părți”, în timp ce un oficial chinez anonim spune că Marea Britanie nu ar fi trebuit să se grăbească să ajungă la acord.

Ceea ce lasă… guvernul lui Starmer într-o altă poziție dificilă, deoarece încearcă să mulțumească pe toată lumea în același timp, căutând legături mai strânse cu toate statele membre ale UE, China și SUA. În schimb SUA lui Trump s-a înțeles cu chinezii și reduc taxele si de o parte și de alta. Călătoria la Moscova și trimiterea trupelor sale în Piața Roșie nu a fost o decizie de ultim moment a președintelui chinez Xi pe 9 mai. Nici multitudinea de acorduri semnate de cei doi lideri și declarația lor comună nu au fost altceva decât o parte a unui model bine stabilit de aprofundare a relațiilor dintre Rusia și China.

Această tendință s-a accelerat de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Însă amploarea și profunzimea angajamentului Chinei față de Rusia în acest moment particular este, fără îndoială, legată de tulburările mai ample ale ordinii internaționale, care s-au agravat de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Ce fac europenii și ce vrea Putin?

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat că UE elaborează mai multe sancțiuni pentru a lovi Rusia dacă Vladimir Putin nu va lua măsuri, în curând, în discuțiile de pace. Planul ar fi ca UE să coordoneze noi măsuri cu SUA, eventual lovind serviciile financiare și petrolul pe care „vânzătorii secundari” îl utilizează, a declarat Macron într-un lung interviu televizat pe 13 mai 2025.  Președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea discuțiilor directe cu Ucraina la Istanbul pe 15 mai, „fără condiții prealabile”, o ofertă care a venit ca răspuns la îndemnul Ucrainei și al aliaților săi ca Moscova să se angajeze la un armistițiu necondiționat de 30 de zile sau se va confrunta cu sancțiuni suplimentare. Putin a făcut referire la discuțiile de pace nereușite din 2022 care au avut loc la Istanbul în martie, la scurt timp după invazia la scară largă a Moscovei, și a propus „reluarea” acestora pe baza documentelor creionate atunci.

„Suntem dedicați unor negocieri serioase cu Ucraina”, a declarat Putin pe 11 mai, adăugând că nu exclude posibilitatea de a accepta un armistițiu ulterior, în cadrul discuțiilor directe. Propunerea lui Putin a venit după ce liderii din patru țări europene importante au amenințat că vor intensifica presiunea asupra Moscovei dacă aceasta nu acceptă un armistițiu necondiționat de 30 de zile în Ucraina, oferit sâmbătă, într-o demonstrație puternică de unitate cu Kievul. Liderii Franței, Regatului Unit, Germaniei și Poloniei au declarat că propunerea lor de a începe un armistițiu luni a fost susținută de președintele SUA, Donald Trump, cu care au discutat telefonic mai devreme în cursul zilei. Trump a cerut ca Ucraina și Rusia să se întâlnească pentru „discuții la nivel foarte înalt”, spunând că sunt „foarte aproape de un acord” privind încheierea războiului sângeros de trei ani. A spus chiar ca el, fiind în vizită în țările din Golf, că s-ar repezi la Istanbul să participe la discuția dintre cei doi lideri. Trump este pe val pentru ca a reușit să frâneze conflictul dintre două puteri nucleare India și Pakistan.

Ce propune Moscova lui Putin Ucrainei? 

Putin a declarat că Rusia a propus mai multe armistiții în ultimele luni – o oprire a atacurilor asupra infrastructurii energetice, la care Ucraina a fost de acord, un armistițiu unilateral de 30 de ore de Paște și un alt armistițiu unilateral în perioada 8-10 mai, care a expirat între timp. Oficialii ucraineni au declarat că Rusia a încălcat în mod repetat toate acestea. În martie, Statele Unite au propus un armistițiu imediat, limitat, de 30 de zile, pe care Ucraina l-a acceptat, dar Kremlinul a așteptat termeni mai pe placul său. Putin la o conferință de presă recentă a declarat din nou că Kremlinul are nevoie de un armistițiu care să ducă la o „pace durabilă” în loc de unul care să permită Ucrainei să se reînarmeze și să mobilizeze mai mulți oameni în forțele sale armate.

El a spus că va vorbi cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și îi va cere să faciliteze discuțiile de pace pe 15 mai. La scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Turcia a găzduit discuții nereușite între negociatorii ruși și ucraineni, menite să pună capăt ostilităților. Acordul propus ar fi inclus prevederi pentru statutul neutru al Ucrainei și ar fi impus limite forțelor sale armate, amânând în același timp discuțiile privind statutul zonelor ocupate de Rusia. Moscova a dat vina pe Kiev și pe Occident pentru eșecul discuțiilor. Este adevărat că Donald Trump a găsit o cale fulgerătoare prin care să pună capăt războiului din Ucraina: supunerea.

Cel puțin în anul 1940, când Franța a capitulat, asta s-a întâmplat datorită așa-zisului ‚blitzkrieg’ german care s-a abătut asupra țării. Practic, Ucraina ține piept forțelor ruse de vreo trei ani și, în pofida faptului că luptă cu un adversar mult mai puternic, a cucerit chiar și niște teritorii rusești. Și totuși, Administrația Trump a acceptat anticipat cele mai importante condiții puse de Rusia încă înainte de începerea oficială a negocierilor. Nicio retrocedare a teritoriilor ucrainene cucerite, fără aderarea la NATO a Ucrainei, fără trupe americane pe teritoriul ucrainean. Ah, și Trump l-a bălăcărit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept dictator și afirmând că el ar face bine să se miște mai repede că, de nu, s-ar putea să nu mai aibă nicio țară. Nu este de mirare că înalții oficiali că înalții oficiali ruși, inclusiv fostul președinte Dmitri Medvedev, par aproape amețiți de bucurie. Important este faptul că Zelenski nu a cedat în fața presiunilor lui Trump, deși Trump a blocat ajutorul militar acordat Ucrainei, pare-se, ca ripostă.

Draftul de acord de pace de la Istanbul din 2022

Ca să înțelegeți de unde plecăm citiți ce urmează: Proiectul de acord nu a fost niciodată finalizat, iar versiunile publicate conțin cerințe rusești și contrapropuneri ucrainene. Proiectul de acord de mai jos reflectă cerințele rusești, care stipulau că: ”Rusia să fie tratată ca un „stat garant” neutru al securității Ucrainei, alături de ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, repetând premisa Acordurilor de la Minsk II, care nu tratau Rusia ca beligerant în război. Ucrainei să i se interzică să invite forțele partenere să efectueze exerciții militare pe teritoriul, spațiul aerian, apele teritoriale și zona economică exclusivă a Ucrainei fără consimțământul Chinei și Rusiei. China și Rusia au drept de veto asupra mecanismului de răspuns la viitorul conflict armat din Ucraina, făcând din China și Rusia garanți ai securității Ucrainei și acordând Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite autoritatea de a lua „măsurile necesare pentru a restabili și menține pacea și securitatea internațională”.

China și Rusia sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și își pot folosi puterea de veto pentru a bloca răspunsurile la viitoarea agresiune rusă în aceste condiții. Ucraina își modifică constituția pentru a face din limba rusă o limbă oficială de stat în Ucraina, la egalitate cu limba ucraineană, și modifică o serie de legi interne, inclusiv legile de decomunizare ale Ucrainei. Ucraina ridică toate sancțiunile ucrainene împotriva Rusiei impuse din 2014 și retrage procesele penale împotriva Rusiei la Curtea Penală Internațională pentru crime de război împotriva Ucrainei. Ucraina își modifică constituția pentru a elimina prevederea care angajează Ucraina la statutul de membru NATO și pentru a adăuga o prevedere de neutralitate care ar interzice Ucrainei să adere la orice alianțe militare, să încheie acorduri militare sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme în Ucraina. Ucraina se dezarmează aproape complet și se angajează să nu desfășoare niciodată o forță capabilă să apere țara. Proiectul de acord a impus în mod specific plafoane pentru Forțele Armate Ucrainene”.

Această declarație vine după ce trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a sugerat recent că protocoalele de la Istanbul din 2022 ar putea servi drept „plan” pentru viitoarele negocieri dintre Rusia și Ucraina. Acum să concluzionăm aceste solicitări ale Rusie la care relatările din The Wall Street Journal (WSJ) și The New York Times (NYT) sugerează că, încă din martie-aprilie 2022, Ucraina și Rusia s-ar fi ajuns la proiecte preliminare de acorduri la Istanbul.

Aceste proiecte ar fi inclus: (1) Renunțarea Ucrainei la aspirațiile NATO și angajamentul de neutralitate permanentă;(2) O interdicție ca Ucraina să achiziționeze arme străine sau să găzduiască personal militar străin;(3) Rusia insistat ca forțele armate ale Ucrainei să fie limitate la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie; (4) O restricție a razei de acțiune a rachetelor Ucrainei la doar 40 de kilometri, permițând efectiv forțelor ruse să poziționeze infrastructură cheie în apropierea granițelor Ucrainei fără teama de atacuri;(5) O listă de garanți ai securității care includea Statele Unite, Regatul Unit, China, Franța și Rusia – Moscova insistând să adauge și Belarus; (6) O prevedere care impune statelor garante să se retragă din orice acorduri internaționale care intră în conflict cu neutralitatea Ucrainei, inclusiv pacte de asistență militară. Mulți dintre analiști subliniază că este puțin probabil ca Ucraina să accepte vreun acord de pace bazat pe acești termeni, deoarece echivalează cu o cedare totală față de obiectivele lor strategice pe termen lung și însemnă în fapt o capitulare a Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a părăsit discuțiile de la Istanbul din 2022 cu sprijinul SUA și al Europei, iar acum evaluam că este aproape sigur că va respinge propuneri similare în 2025.

Negocieri Ucraina-Rusia pe date

29 martie 2022 – Rusia și Ucraina au purtat negocieri la Istanbul, dar discuțiile au stagnat până la sfârșitul primăverii.

15 iunie 2024 – New York Times a publicat documente care prezintă termenii propuși ai negocierilor de pace Ucraina-Rusia.

14 iunie 2024 – Înainte de summitul de pace din Elveția, care a exclus Rusia, Putin a stabilit noi condiții pentru încheierea războiului – cerând ca Ucraina să se retragă din totalitatea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia și să abandoneze aspirațiile sale la NATO.

16 iunie 2024 – Zelenski a respins discuțiile de la Istanbul ca fiind un eșec, invocând ultimatumurile Rusiei.

14 octombrie 2024 – Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat că numai Ucraina poate decide când să intre în negocieri serioase de pace cu Rusia.

25 octombrie 2024 – Putin a susținut în mod fals că Ucraina a prezentat propuneri de pace prin intermediul Turciei, dar ulterior le-a retras. Consilierul de comunicare al lui Zelenski, Dmitro Litvin, a demontat public această afirmație.

22 ianuarie 2025 – Zelenski a reafirmat că singurul punct de plecare corect pentru discuțiile de pace ar fi o retragere completă a Rusiei pe liniile de dinainte de invazie.

Post Scriptum: America lui Trump a schimbat radical politica externă. Totul este o tranzacție în favoarea poporului American. Vizita lui Trump în Golf este răsunătoare. Contracte de miliarde de dolari pentru industria americană în schimbul asigurării securității țărilor din Golf. Trump s-a dus cu toții oamenii de afaceri importanți inclusiv Musk. Roboții lui Musk au imitat dansul lui Trump în fața liderilor celor doua state așezați confortabil în fotolii luxoase. Riadul se duce spre viitor și a lăsat cămilele în urmă. „SUA a terminat cu construirea națiunii, intervenția străină și „prelegerile despre cum să trăiești”, a declarat președintele Trump în fața unui public, într-o sală de bal opulentă, din Arabia Saudită săptămâna aceasta, denunțând practic decenii de politică americană în Orientul Mijlociu. El i-a îndemnat pe locuitorii din regiune să-și traseze propriile „destine” în felul lor. Noi avem încă probleme cu pantofii…

Liderul american s-a întâlnit cu președintele interimar al Siriei,  Ahmad al-Sharaa,  timp de 30 de minute ceea ce a fost prima întâlnire la acest nivel în ultimi 25 de ani. Ahmad al-Sharaa, cunoscut și ca Abu Mohammad al-Julani, (n. 29 octombrie 1982, Riad, Arabia Saudită) este un politician, lider militar⁠ și fost lider rebel sirian care din 29 ianuarie 2025 este Președintele Siriei. Donald Trump a promis ca va ridica sancțiunile asupra Siriei și va investi acolo.

Am spus-o și o repet: președintele Vladimir Putin nu apare pe lista oficialilor ruși care vor participa la discuțiile de pace cu Ucraina, desfășurate în Turcia, ceea ce sugerează că nu se va întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Delegația Federației Ruse va fi condusă de Vladimir Medinski, un consilier radical al lui Putin. Trump a declarat că îi va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio, pe trimisul pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff și pe trimisul special pentru Ucraina și Rusia Keith Kellogg să participe la discuțiile de la Istanbul. Discuțiile au fost programate pentru ora locală 10:00, joi 15 mai, la Palatul Dolmabahce din Istanbul și au fost închise presei. Este clar că Rusia nu-și dorește o încetare a focului și negocieri de pace.