Doliu în Rusia. Vestea morții sale a cutremurat întreaga populație. A fost cel mai influent…
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Rusia
Viktor Gherașcenko, fost guvernator al Băncii de Stat a URSS și al Băncii Centrale a Rusiei, a încetat din viață la vârsta de 87 de ani. Liderul controversat al unor reforme economice dure, care au lăsat milioane de cetățeni fără economiile lor, a marcat istoria economică a Rusiei post-sovietice. Reacțiile la dispariția sa sunt împărțite, iar moștenirea sa va rămâne legată de deciziile financiare ce au schimbat destinul multor oameni.
A murit Viktor Gherașcenko, arhitectul unei reforme monetare care a șocat Rusia
Viktor Gherașcenko, fost guvernator al Băncii de Stat a URSS și al Băncii Centrale a Rusiei, a încetat din viață la vârsta de 87 de ani. Radio Svoboda a confirmat vestea, iar reacțiile nu au întârziat să apară – de la cei care i-au recunoscut expertiza de tehnocrat, până la cei care încă îl asociază cu una dintre cele mai severe crize economice din istoria post-sovietică.
Cariera de tehnocrat al economiei sovietice
Născut pe 21 decembrie 1937, Gherașcenko a rămas în istorie ca singura persoană care a condus de patru ori principalele bănci ale Rusiei – de două ori Banca de Stat a URSS și de două ori Banca Centrală a Rusiei. A început să își construiască cariera în cadrul Băncii Sovietice de Comerț Exterior, inclusiv în afaceri externe, iar în 1989 a fost numit președinte al Băncii de Stat a URSS.
În ianuarie 1991, sub conducerea sa, a fost implementată o reformă monetară severă, care a lăsat milioane de cetățeni fără economiile lor. Timp de doar trei zile, oamenii aveau posibilitatea de a schimba bancnotele vechi, dar într-o manieră sever limitată. Statul justifica măsura ca o necesitate pentru reducerea masei monetare și combaterea penuriei de produse de bază, însă pentru populație a fost un șoc economic și psihologic, încrederea în stat prăbușindu-se.
Revenirea în vâltoarea reformelor din Rusia post-sovietică
După destrămarea URSS, Gherașcenko a părăsit funcția odată cu desființarea Băncii de Stat. În 1992, a revenit în fruntea noii Bănci Centrale a Rusiei, într-un context economic marcat de reforme drastice și hiperinflație. În 1993, a fost implementată o nouă reformă monetară cu caracter confiscatoriu, dar și aceasta a eșuat în a stabiliza economia. După ce a fost demis în 1994, Gherașcenko a revenit în funcție după criza financiară din 1998, activând până în 2002, când s-a retras definitiv din posturile executive.

Pe lângă cariera sa bancară, Gherașcenko a avut o implicare politică activă, fiind deputat în Duma de Stat și manifestând dorința de a candida la funcția de președinte, dar fără succes. Pe plan ideologic, a susținut un model de uniune economică între fostele republici sovietice, în care cooperarea și respectul reciproc să primeze, fără constrângeri politice.
Gherașcenko a rămas o voce influentă în domeniul financiar
Deși s-a retras din funcțiile executive, Gherașcenko a rămas o voce influentă în domeniul financiar. Într-un interviu acordat presei ucrainene în perioada reformelor conduse de Victor Iușcenko, Gherașcenko a apreciat abordările inovatoare ale Ucrainei, deși nu s-a arătat entuziasmat de acestea. Totuși, criza financiară din Rusia la sfârșitul anilor ’90 a avut un impact indirect asupra Ucrainei, pierzându-se numeroase fonduri provenite din această țară.
Numele lui Gherașcenko va rămâne legat de una dintre cele mai controversate reforme monetare din secolul XX, un moment de cotitură economică ce a marcat profund Rusia și fostele republici sovietice.
Andrei Eugen Drăguț este un profesionist dedicat, cu o pasiune pentru știință, antreprenoriat, social media, gândire strategică, spiritualitate și dezvoltare personală. Ca promotor al cooperării și al schimbului de cunoștințe, el își orientează activitatea spre susținerea dezvoltării individuale și colective.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





