Capital: Care sunt principalele puncte sensibile ale României în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni?
Ovidiu Ispir: În cadrul ultimului raport al Curții Europene de Conturi (CEC) pe 2010, România a fost inclusă în eșantioanele pentru auditare. CEC își stabilește aceste eșantioane în funcție de gradul de risc, deoarece nu poate efectua misiuni de audit în toate statele membre. În toate țările auditate s-au constatat o serie de nereguli în ceea ce privește nerespectarea reglementărilor comunitare privind cheltuirea fondurilor UE, dar și nerespectarea procedurilor privind achizițiile publice, domeniul coeziunii, respectiv Fondul Social European (FSE) și Fondul European pentru Dezvoltare Regională prezentând cel mai mare grad de eroare. România se situează undeva pe o poziție de mijloc, deoarece altele sunt țările cu probleme, conform unui clasament al Comisiei Europene (CE).

Capital: Această poziție nu este determinată și de faptul că nu am atras prea multe fonduri?
O.I.: Într-adevăr, România se situează pe o poziție codașă în ceea ce privește absorbția. Dar această problematică nu este abordată de Curtea Europeană de Conturi, fiind o responsabilitate a statului membru, mai precis a autorităților de management.

Capital: Nerespectarea regulilor privind achizițiile publice pare să fie un numitor comun pentru statele membre.
O.I.: Problema achizițiilor publice ridică mari semne de îngrijorare atât pentru CE, cât și pentru Curte, deoarece rata de eroare pentru 2010 în utilizarea fondurilor UE, așa cum rezultă din auditul Curţii Europene de Conturi, este de 3,7%, cu 0,5% mai mare decât în 2009, rată determinată în bună măsură de nerespectarea regulilor comunitare și naționale privind achizițiile publice. Domeniul coeziunii, în cadrul căruia se depun proiecte ce necesită frecvent astfel de proceduri, prezintă cel mai ridicat risc, rata de eroare de peste 7% depășind cu mult media de la nivelul UE, de 3,7%.

Capital: România a avut blocat Programul Operațional Regional din cauza nerespectării regulilor privind achizițiile publice. Măsurile luate în grabă pentru deblocare sunt suficiente?
O.I.: Acest lucru s-a întâmplat anul trecut. Acum, este blocat programul pentru resurse umane. Sunt măsuri decise de CE. Oricum, dacă Autoritatea Română de Audit nu ar fi depistat aceste probleme, ele ar fi fost identificate de CE sau de CEC.
 
Capital: Atunci, cum explicați faptul că auditul Curţii Europene de Conturi pentru FSE în 2010 nu a constatat nereguli, în schimb Autoritatea Română de Audit a depistat nereguli ce au condus la blocarea POS DRU?
O.I.: În 2010, Curtea Europeană de Conturi a auditat în România 60 de proiecte în cadrul FSE, dar nu au fost identificate nereguli. De fapt, nici CE și nici Autoritatea Română de Audit nu au depistat probleme. Acestea au fost constatate acum. Se pare că România va fi inclusă în auditurile Curţii Europene, deoarece întreruperea plăților este considerată o zonă de risc.

Capital: Auditurile CEC pe Ro­­mâ­nia s-au concentrat asupra agri­culturii și dezvoltării rurale. Ce s-a constatat?
O.I.: Sunt probleme în ceea ce privește identificarea parcelelor pen­tru acordarea subvențiilor eu­ropene, mai precis sunt dis­func­ționalități ale sistemului IACS. Auditorii au refăcut măsurătorile și au constatat diferențe. Pe de altă parte, unele terenuri considerate eligibile de către autoritățile naționale au fost găsite neeligibile de către CEC. De exemplu, unde se spunea că sunt pășuni, s-au găsit arbuști sau pietre. Ca atare, sumele astfel alocate de la bugetul UE au fost considerate ilegal cheltuite. În plus, CE și-a exprimat rezerve în ceea ce privește sistemul IACS din România, ceea ce înseamnă că, în perioada următoare, va crește presiunea din partea auditorilor CE și CEC, care vor face vizite frecvente până la remedierea problemelor. Însă, în ceea ce privește România, semnale serioase vin din Parlamentul European. În luna decembrie, la audierea comisarilor în vederea descărcării de gestiune a CE, europarlamentarii i-au interpelat în privința a două probleme: suspiciunile de fraudă și absorbția scăzută.

Capital: Ce spun rapoartele ­Curţii referitor la eficiența cheltuirii fondurilor UE de către România?
O.I.: În ceea ce privește auditul de performanță, România a intrat în eșantionul privind fondurile destinate agriculturii. S-au constatat probleme legate de controalele sanitar-veterinare la importurile de carne. România nu are o procedură de selecție fiabilă în ceea ce privește loturile de carne selectate, are o capacitate limitată a laboratoarelor de analiză acreditate, iar unele puncte de inspecție sunt subdimensionate. În acest an va fi prezentat și un raport pe fondurile de coeziune alocate pentru managementul deșeurilor urbane. În România au fost auditate două obiective pe ISPA, finalizate unul la Râmnicu Vâlcea, și altul la Piatra Neamț. Nu pot să vă dau mai multe informații, deoarece raportul nu a fost încă publicat, dar pot să vă spun că, la proiectul de la Râmnicu Vâlcea, Curtea Europeană a trimis 50 de pagini de recomandări.

Capital: Care ar putea fi întrebarea la care CEC ar căuta răspuns în cazul auditului privind fondurile UE acordate ca împrumut României, în cadrul acordului FMI-UE?
O.I.: Există câteva state membre, printre care și România, care sunt considerate în dificultate pentru că au primit sprijin financiar. Anul acesta nu ne-am propus să verificăm aceste împrumuturi. Poate anul viitor. Întrebarea ar fi: în ce măsură obiectivele stabilite prin convențiile încheiate cu UE au fost atinse de statele membre care au obținut sprijin financiar?

Carte de vizită:

– S-a născut la Horodniceni, județul Suceava, în 1951;
– Este licențiat în științe economice al Universității „Al. Ioan Cuza“ din Iași;
– A lucrat ca economist la OJT Prahova, iar mai târziu a fost consilier al ministrului finanțelor;
– Din 1999 și până în 2006 a fost consilier la Curtea de Conturi a României;
– În prezent, este membru al Curții Europene de Conturi.