Calculul şi l-au făcut şefii marilor grupuri sindicale şi l-au prezentat ca pe o victorie după ce Guvernul a decis majorarea salariului minim brut pe economie de la 500 de lei la 540 de lei, de la 1 octombrie, şi la 600 de lei din ianuarie 2009. Respectarea angajamentului luat faţă de sindicate i-a dovedit preşedintelui BNS, Dumitru Costin, că băieţii din Guvern „sunt oameni serioşi“, chiar dacă admite că a fost „un act de campanie electorală“.
Ce vor face cei care vor veni după alegeri are prea puţină importanţă. Dacă respectă angajamentul, e bine! Dacă nu, e iarăşi bine, pentru că obiceiul locului de a avea două salarii minime – unul stabilit de Guvern şi unul de sindicate împreună cu patronatele – va permite şi anul viitor să se ia în considerare cel din urmă, de obicei mai mare, în cazul în care viitorul Guvern fixează o sumă mai mică. Cum o dai, sindicatele ies într-adevăr oricum în avantaj!
În avantaj îşi imaginează că îi va aduce măsura în faţa alegătorilor şi politicienii din Guvern. E o măsură de protecţie socială şi nimic nu dă mai bine în campanie decåt grija faţă de cei săraci. Din păcate, tocmai cei mai neajutoraţi romåni, cei spre care se îndreaptă teoretic protecţia socială a statului, nu cåştigă nimic. Ba, dimpotrivă! Fie că se află în categoriile sociale defavorizate, cu studii puţine, fie că sunt tineri fără experienţă, pentru aceştia impunerea unui salariu minim se traduce într-o barieră de acces pe piaţa muncii. Chiar dacă ar fi dispuşi să accepte o sumă mai mică pentru a-şi găsi o slujbă, legea nu le permite, deşi au dreptul la muncă garantat prin Constituţie. Cel mai probabil, patronul îi va angaja, dar la negru. Statisticile arată, de altfel, că rata cea mai mare a şomajului se menţine la persoanele mai tinere de 24 de ani şi că cei mai mulţi şomeri (80%) nu au făcut liceul.
În realitate, majorarea salariului minim nu are nimic de a face cu protecţia socială a categoriilor defavorizate. Acestea nu au sindicate! Este o măsură destinată exclusiv angajaţilor, celor care au deja un loc de muncă. Cei plătiţi la nivelul minim legal sunt puţini – ministrul Vosganian îi estima nu demult la 2%-3% şi tot el admitea că salariul minim se adresează, de fapt, celor cu venituri mai mari. Odată majorat, acesta determină o majorare în lanţ a salariilor, în special în sistemul bugetar, unde sunt stabilite legături între diverse niveluri salariale. La orice nivel s-ar afla, bugetarii ies oricum în cåştig, vorba domnului Costin.
