Ţara tuturor posibilităţilor:

• Avem numărul cel mai mare de universităţi de stat din Europa: 49. Oferta de locuri la admitere depăşeşte cererea.
• Suntem ţara cu cea mai mare capacitate de cazare din Europa, raportat la numărul studenţilor:
105.000 locuri în căminele studenţeşti.
• În ultimii doi ani, învăţământul a beneficiat de cel mai mare buget alocat vreodată: 5,2% din PIB în 2007. În anul viitor, bugetul va fi de 6% din PIB.

72-7216-5455cariere421.jpgAparentul haos din sistemul educaţional pare că nu descurajează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) în planificările făcute. „Cu banii alocaţi de la buget în ultimii doi ani am reuşit să amenajăm 380 de cămine studenţeşti şi să dotăm universităţile la standarde de neimaginat până acum“, sintetizează într-o frază utilizarea fondurilor directorul Direcţiei finanţare învăţământ superior, Ion Ciucă. Promisiunea făcută de premierul Tăriceanu, cum că în anul 2008 se va aloca 6% din PIB pentru învăţământ, va permite continuarea programului de investiţii în infrastructura sistemului şi valorizarea corpului profesoral. Împuternicitul să ţină cheile de la seiful cu bani al învăţământului universitar este convins că sistemul îşi va schimba fundamental înfăţişarea dacă finanţările vor fi făcute cum trebuie. Presiunea sistemului privat de învăţământ este tot mai puternică. La fel şi din partea instituţiilor de învăţământ străine, care vin în număr tot mai mare în România fie pentru a recruta candidaţi peste hotare, fie pentru a deschide filiale locale.

Mişcările din sistemul universitar par să afecteze tot mai mult studenţii. Psihologul Aurora Liiceanu apreciază, pe baza datelor din sondajul efectuat de compania Continental, că „studenţii dovedesc un progres în înţelegerea contextului complex pe care îl aduce globalizarea. Maturizarea percepţiei lor se exprimă prin judecăţi mai nuanţate, opinii mai critice, dar şi prin ezitări sau neîncredere“. Faţă de sondajul efectuat în anul 2005 în rândul studenţilor de compania Continental, entuziasmul lor este mai reţinut în acest an. „S-ar putea vorbi despre o percepţie mai profundă asupra societăţii şi o orientare mai realistă faţă de viitor“, apreciază Aurora Liiceanu. Globalizarea este acum cuvântul de ordine. După cum arată rezultatele studiului, studenţii privesc fenomenul cu un ochi critic: 45% dintre declaraţiile date de studenţi sunt negative.

Angajatorii interesaţi să ducă ştafeta în afaceri, oriunde îşi localizează activităţile în lume, constată că trebuie să se implice tot mai mult în viaţa academică, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele strategice. Al doilea sondaj efectuat de Continental AG creşte îngrijorarea directorului de resurse umane faţă de perspectivele pieţei muncii din România. „Studenţii din învăţământul superior românesc văd perspectivele lor de viitor mai puţin optimist decât acum doi ani. Dacă în urmă cu doi ani trei sferturi dintre studenţi erau optimişti în privinţa şanselor lor profesionale, anul acesta procentajul a scăzut la jumătate“, declară Heinz Gerhard Wente, directorul de personal al companiei. România este pentru firma germană unul dintre cele mai importante amplasamente pentru capacităţi de producţie din Europa. Planurile de recrutare sunt mari. Anul acesta se vor face 500 de angajări, iar peste un an cifra se va dubla. Tinerii absolvenţi sunt în centrul atenţiei. Părerea lor a început să conteze. Şi să contrarieze. Paradoxal, după integrare, numărul studenţilor interesaţi de ofertele de lucru în străinătate a scăzut. Tinerii noştri nu agreează ideea de mobilitate. Dar nici la capitolul fidelitate nu excelează. Ei nu vor să lucreze departe de ţară. Nu vor să mai muncească peste program fără bani. Şi nici nu îşi doresc să stea în aceeaşi companie mai mult de unul până la trei ani. n

Ţara paradoxurilor:

• 55, 5% din studenţi ar alege să lucreze peste hotare, în cazul unei oferte concomitente în străinătate şi în România. Numărul a scăzut cu 12% faţă de anul 2005.
• 61% din absolvenţii din România se interesau de un loc de muncă în SUA în 2005. Acum, doar 50% ar mai dori să lucreze în Statele Unite.
• 11,5% din studenţi consideră că vor presta ore peste program fără plată suplimentară. 58,8% vor munci mai mult numai dacă vor fi plătiţi mai mult.

72-7217-2.jpgSondajul efectuat de compania germană Continental AG a pus pe gânduri deopotrivă pe angajatori, profesori universitari şi psihologi. Studiul relevă diferenţe majore în percepţiile şi atitudinile tinerilor faţă de anii anteriori, dar şi faţă de colegii lor germani, care au răspuns la aceleaşi chestionare. „Opinia studenţilor cu privire la globalizare este negativă în comparaţie cu cea a studenţilor germani“, constată cu uimire directorul de resurse umane, Heinz Gerhard Wente, de la compania Continental.

Psihologul Aurora Liiceanu, rugată să comenteze acest aspect, nu ezită să-şi exprime îngrijorarea faţă de procentajul mare al studenţilor care nu au nici un răspuns la această temă. „35,2% mi se pare că însumează un număr mult prea mare de studenţi care nu au nicio părere despre globalizare, tocmai acum, când suntem membri ai unei Europe unite. Nu îi interesează? Care sunt cauzele?“ Studiul nu oferă explicaţii, dar aprofundează domenii ale pregătirii care ar putea fi temă de meditaţie pentru reprezentanţii mediului academic.

Calitatea conţinutului şi procesului educativ este apreciată de studenţi ca modestă. Ei îşi doresc ca profesorii să fie mai motivaţi, mai aplecaţi spre practică şi mai deschişi în relaţia cu studenţii. Doar un sfert dintre studenţi apreciază învăţământul ca fiind la nivelul standardelor internaţionale. Tot atâţia consideră că ar putea să se descurce în străinătate doar cu licenţa. Şansele cresc considerabil, în funcţie de obţinerea unei diplome de masterat sau a titlului de doctor.

Studenţii se trag mai aproape de casă

Entuziasmul tinerilor noştri legat de perspectivele în carieră este mult diminuat faţă de nivelul înregistrat în cadrul aceluiaşi tip de sondaj efectuat în anul 2005. Dacă în urmă cu doi ani 73,5% îşi exprimau încrederea în viitorul carierei lor, acum doar 54,8% mai dovedesc acelaşi entuziasm. A scăzut cu 12 procente şi dorinţa de a lucra în străinătate, deşi în cazul unei oferte de muncă simultane, în ţară şi în străinătate, majoritatea ar opta pentru un loc de muncă peste hotare. Cei mai mulţi optează pentru ţări apropiate, Europa fiind acum în topul preferinţelor. Dacă ar exista posibilitatea de a alege un loc de muncă în străinătate sau în România, una din patru persoane întrebate a declarat că preferă să rămână în România şi una din patru ar prefera un loc de muncă în Europa Occidentală, una din zece persoane în afara Europei şi numai 3% în ţările învecinate din Europa de Est. Visul românilor dintotdeauna, America de Nord, a început să se pălească. De la 61%, preferinţele au scăzut în doi ani cu zece procente. Cresc în schimb în cazul unei oferte de lucru în Rusia sau Ucraina. Dacă în 2005 doar 5% ar fi acceptat un loc de muncă în aceste ţări, acum numărul s-a dublat. Cu un procent a crescut şi interesul de a lucra în China. Distanţele mari însă îi sperie pe tinerii noştri. Tinerii declară că îşi doresc să fie aproape de familie. Cei mai sentimentali se dovedesc a fi tinerii din Cluj şi Timişoara.
Pe de altă parte, legătura cu mediul universitar străin este… străină studenţilor noştri. Doar 3,4% din tinerii chestionaţi au declarat că au făcut studii sau practică în străinătate. Îmbucurător este însă faptul că situaţia practicii s-a mai ameliorat în România.

La puncte tari sunt trecute şi competenţele în comunicare, managementul proiectelor şi lucrul în echipă dobândite într-un grad mult mai mare de studenţii români, faţă de colegii lor din Germania. Adunând plusurile cu minusurile, conducerea firmei care a comandat studiul a concluzionat că este nevoie de o strânsă colaborare internaţională. Învăţământul are rolul de prim-solist pe scena globalizării economice. Şi, dacă tinerii au devenit tot mai selectivi în opţiunile lor în carieră, criticile la adresa învăţământului ar trebui luate mult mai în serios de cei vizaţi, fie şi numai dacă se tem de scăderea dramatică, până în 2013, a numărului de candidaţi. Bugetul alocat pentru educaţie ar putea creşte, destul de rapid, calitatea şi atractivitatea învăţământului românesc.  

Cu ochii-n patru pe buget

72-7218-5657_ionciuca2_rp.jpgDirectorul Direcţiei finanţare învăţământ superior din cadrul MECT, Ion Ciucă, este persoana care gestionează banii alocaţi învăţământului universitar.

Capital: Cum urmăriţi eficienţa finanţării instituţiilor de învăţământ, dacă ministerul nu are niciun sistem de urmărire nici a gradului de atractivitate a facultăţilor pentru candidaţi şi nici a performanţei facultăţilor prin relaţionare cu încadrarea absolvenţilor pe piaţa muncii?

Ion Ciucă: Dând studenţilor posibilitatea să-şi depună dosarul la mai multe facultăţi, cererea nu mai devine elocventă pentru noi. Este clar că tinerii nu vor ceva anume, ci urmăresc neapărat un loc bugetat. Statul însă nu pierde, pentru că îşi recrutează cei mai potriviţi studenţi. Chiar dacă nu intră la finanţe-bănci, spre exemplu, candidatul bun va intra la contabilitate sau la o altă facultate.

Capital: Avem cel mai mare număr de universităţi de stat din Europa. Îşi permite statul acest lux?

Ion Ciucă: Teoretic, se apreciază că trebuie să existe o facultate la un milion de locuitori. Este un indicator bazat pe cutuma ţărilor mari, dar nu este demonstrabilă eficienţa lui. Costul cu atâtea rectorate nu este mare, dacă socotim efectele în plan social. Gândiţi-vă ce ar însemna să aduc în Bucureşti sau în marile centre universitare toţi tinerii care vor să studieze? Uitaţi-vă, în plus, la balanţa economică a fiecărui judeţ. Cele care au universităţi au o balanţă mai bună. Tinerii aduc cu ei forţa care pune în mişcare economia.

Capital: În 2008 vom avea cea mai mare alocare bugetară pentru învăţământ din istoria postdecembristă, şi nu numai. Ce veţi face cu banii?

Ion Ciucă: Sunt, într-adevăr, mulţi bani, iar responsabilitatea este foarte mare. Noi aici suntem… trei muşte. Nu ştiu cum vom face faţă. Există o presiune psihică extraordinară, care afectează performanţa la locul de muncă. Oamenii lucrează timoraţi. Este mai rău decât pe vremea lui Ceauşescu. Stau cu hârtiile blocate pentru că oamenilor le este frică să le semneze. Trebuie să ni se acorde credibilitate. Încredere. Şi să ne verifice pentru fiecare ban cheltuit. Ar trebui să se hotărască dacă aici este nevoie de capul nostru sau de fundul nostru. Norocul nostru este că învăţământul a pornit-o pe un drum fără întoarcere!

Capital: Care vor fi liniile universitare spre care se va îndrepta atenţia ministerului?

Ion Ciucă: Sunt cele din Agenda Lisabona. Trebuie dezvoltată societatea cunoaşterii. Pentru o economie puternică, trebuie consolidate domeniile inginerie, matematică, fizică, chimie, biologie. Sunt domenii fundamentale, care trebuie susţinute pentru că sunt scumpe. Din păcate, interesul candidaţilor pentru aceste domenii este în scădere. România trebuie să găsească acele pârghii capabile să crească atractivitatea pe aceste linii strategice de dezvoltare.

Capital: Ministerul poate da dovadă de eficienţă în cadrul dialogului tripartit existent între reprezentanţii Guvernului, patronatelor şi sindicatelor.

Ion Ciucă: Patronatele nu sunt foarte consistente. Marii agenţi economici nu vin să spună ce vor de la învăţământ. Se numără pe degete cei care au început să-şi spună punctele de vedere şi dorinţele cu privire la pregătirea tinerilor. 

«Învăţământul a pornit-o pe un drum fără întoarcere»
Ion Ciucă

Te-ar putea interesa și: