Oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov investește masiv în energia solară din România

Germania a fost mult timp destinația preferată pentru capitalul est-european în căutare de stabilitate. Astăzi însă, România începe să-i ia locul, devenind un pol emergent pentru investițiile în energie regenerabilă. O dovedește mișcarea strategică a oligarhului ucrainean Rinat Ahmetov, care, prin DTEK Renewables International, dezvoltă proiecte fotovoltaice de amploare pe teritoriul românesc. Pe fondul instabilității din Ucraina și al tranziției verzi europene, România atrage capital și devine un nou reper pe harta energetică a continentului.

Rinat Ahmetov investește în energie solară în România

Rinat Ahmetov, cel mai cunoscut și controversat magnat al Ucrainei, își regândește geografia investițiilor. În timp ce războiul continuă să erodeze infrastructura și economia ucraineană, miliardarul de 58 de ani pariază tot mai mult pe piețele europene. România devine astfel un nou pol strategic pentru afacerile sale în energie regenerabilă, prin intermediul DTEK Renewables International (DRI), ramura internațională a grupului DTEK, parte a holdingului System Capital Management (SCM), fondat și controlat de Ahmetov.

Recent, DRI a conectat la rețeaua națională cel de-al doilea parc fotovoltaic din Glodeni, județul Mureș, și a început livrarea de energie către operatorul național de transport. Glodeni II are o capacitate instalată de 60 MWp și o producție anuală estimată la 86,4 GWh – suficientă pentru a alimenta peste 22.000 de gospodării și a reduce emisiile de CO₂ cu aproape 22.000 de tone anual.

Acest proiect consolidează prezența DRI pe piața locală, alături de Glodeni I (53 MWp) și parcul eolian Ruginoasa (60 MWp) din județul Iași – primul de acest fel construit în România în ultimul deceniu. În total, capacitatea operațională a grupului ajunge la 173 MW în România, cu perspective clare de creștere: în județul Dâmbovița, la Văcărești, lucrările au început deja pentru un nou parc fotovoltaic, de 126 MWp.

România, hub pentru regenerabilele post-Ucraina

Extinderea rapidă a DRI în România nu este întâmplătoare. În contextul instabilității regionale și al pierderilor masive suferite de companiile ucrainene în urma invaziei rusești, mutarea activelor către piețe sigure și reglementate precum România, membră a UE, devine o necesitate. Rinat Ahmetov, a cărui avere a fost estimată de Forbes la 5,7 miliarde de dolari în 2023 (locul 445 la nivel global), a fost forțat să-și regândească strategiile de investiții.

Înainte de conflict, imperiul său industrial acoperea domenii variate – de la energie și metalurgie până la telecomunicații și media. Dar pierderea unor active-cheie în Donbas, precum și presiunile crescânde asupra oligarhilor în Ucraina post-Maidan, au accelerat reorientarea sa spre piețele externe.

De la Donețk la Glodeni este un traseu economic în era post-imperială

Cunoscut publicului larg și pentru implicarea sa în fotbal, ca președinte al clubului Șahtior Donețk – unde Mircea Lucescu a fost antrenor între 2004 și 2016 – Rinat Ahmetov a devenit un simbol al capitalismului post-sovietic ucrainean. Însă noua realitate geopolitică îl obligă să funcționeze mai degrabă ca un investitor transnațional decât ca un oligarh național.

România, cu infrastructura sa în curs de modernizare și politicile favorabile tranziției energetice, reprezintă un teren fertil pentru expansiunea grupului DTEK. În plus, contextul european – marcat de angajamente climatice ambițioase și fonduri consistente pentru tranziția verde – transformă investițiile în regenerabile într-un pariu sigur pe termen lung.

Proiectele lui Rinat Ahmetov din România pun în lumină o tendință largă

Proiectele lui Rinat Ahmetov din România pun în lumină o tendință mai largă: capitalul privat din Europa de Est caută adăpost și creștere în sectoarele strategice din UE. Deși controversat în Ucraina pentru apropierea de vechiul regim și concentrarea excesivă a resurselor, Ahmetov pare decis să-și curețe reputația și să își reconfigureze imperiul în acord cu standardele occidentale.

Energia solară, ca vector de tranziție și dezvoltare, oferă cadrul perfect pentru această transformare. Iar România, aflată la intersecția crizelor energetice și ambițiilor ecologice, pare pregătită să devină o piesă-cheie pe tabla de șah a capitalului est-european în căutare de stabilitate.