Conform Olguței Vasilescu, „predictibilitatea Legii salarizării este dată de faptul că salariile sunt prevăzute în grilele care sunt parte integrantă a Legii 153/2017, la fel ca și ritmul anual de creștere, care este de 25% din diferența între salariul în plată și cel prevăzut în grila din 2022, pentru fiecare angajat, bineînțeles cu excepțiile din domeniul sanitar și Învățământ, care au fost asumate ca prioritate națională prin Programul de Guvernare și tratate ca atare de către Guvernul și Parlamentul României.”.

Ministrul menționează și că, în același timp, a adus în atenția președintelui și faptul că Legea 153/2017 se aplică etapizat, până în anul 2022, moment la care vor fi eliminate inechitățile din sistem, inechități apărute de-a lungul anilor și care nu au putut fi corectate dintr-o dată, tocmai fiindcă dezechilibrele erau atât de mari încat corectarea lor imediată ar fi presupus un efort bugetar nesustenabil.

„Cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei în anul 2017, față de 2016 și au însemnat majorări cuprinse între 10% și 50%, doar în anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari. Menționăm, de asemenea, că întoarcerea sarcinii fiscale, efectuată ulterior majorărilor din anul 2017, de care am amintit, a fost acoperită de majorarea de 25% de la 1 ianuarie 2018, acordată întregului sistemul bugetar, care a condus, de asemenea, și la o creștere de aproximativ 4% a veniturilor nete, mai puțin pentru cei 3% dintre bugetari care depășeau până și grila stabilită pentru anul 2022. Reamintim, totuși, faptul că transferul contribuțiilor nu are nicio legătură cu Legea salarizării, ci este prevăzut de Codul Fiscal”, susține ministrul Muncii.

Olguța Vasilescu susține și că, în ceea ce privește ordonanțele de urgență prin care au fost modificate Legile 152 și 153 din 2017, față de care președintele României și-a exprimat îngrijorarea, „îl asigurăm că amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizării, ba chiar au condus la scăderea procentului celor care au suferit ajustări ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre aceștia numărându-se și majoritatea angajaților Administrației Prezidențiale. Aceste creșteri salariale au acoperit, astfel, întoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost făcute și astfel încât Guvernul să se încadreze în limita de deficit de 3%. Referitor la creșterea inflației, sperăm că președintele nu consideră că aceasta s-ar produce din cauza majorărilor salariilor și pensiilor și nu sugerează soluții precum cele adoptate în anul 2009 de Guvernul Boc și îi recomandăm o discuție aplicată și corectă cu oficialii Băncii Naționale a României, pentru a descoperi multitudinea și complexitatea cauzelor interne și externe care stau la baza evoluției inflației.”

 

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit marţi cu premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, context în care a atenţionat Executivul că efectele legislaţiei salarizării bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii şi solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.

Șeful statului a lansat un avertisment pentru Guvern, cu privire la legea salarizării. Klaus Iohannis spune că politicile fiscale ale Guvernului sunt imprudente şi necorelate cu dinamica economiei. Mai mult, măsurile luate de guvern prin legea salarizării sunt departe de a aduce stabilitate şi echilibru ăn sisteuml bugetar. Dimpotrivă, avertizează preşedintele, măsurile urmate de diverse modificări ulterioare au creat noi discriminări între categoriile de salariaţi.

„Preşedintele României a atenţionat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. 

Iohannis a arătat că nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale şi încurajează solicitări similare şi din partea altor categorii de personal, cu preţul unor riscuri privind încadrarea în ţintele bugetare asumate de către Guvern.

În legătură cu creşterile mult aşteptate ale salariilor medicilor, dar şi ale personalului din educaţie, măsuri care rezolvă doar parţial problemele de fond din aceste domenii, Preşedintele României a menţionat că asemenea creşteri salariale trebuie însoţite de garanţii pentru viitor, astfel încât aceste priorităţi de politică salarială să îşi atingă obiectivele de performanţă asumate.

 

De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că, pe fondul unor politici fiscal-bugetare imprudente şi necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare. Transferul contribuţiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului şi reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creştere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă şi această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflaţiei, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018.

În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.